Educatie financiara

IRCC, indicele pentru dobanzile variabile la credite, scade la 1,88%

Indicele de referinta pentru creditele consumatorilor (IRCC), care intra in calculul dobanzilor variabile la creditele in lei, valabile mai ales la creditele pentru locuinte, inclusiv la cele garantate de stat prin programul Noua Casa, scade la 1,88% de la 1 ianuarie 2021, urmand a fi valabil pe parcursul primului trimestru al noului an.

In consecinta, vor fi mai mici si ratele la creditele in lei cu dobanda variabila.

De exemplu, dobanda variabila la cele mai multe credite ipotecare este formata din IRCC, in prezent 2,17%, la care se adauga o marja fixa a bancii, sa spunem 2,5%, astfel ca dobanda este 4,67%.

Din 1 ianuarie 2021, dat fiind ca IRCC este mai mic cu 0,29 puncte, dobanda la acest credit va fi 4,38% (marja fixa a bancii de 2,5% plus IRCC de 1,88%).

In cazul unui credit ipotecar in valoare de 180.000 de lei (37.000 de euro), rata lunara in prezent cu dobanda de 4,67% si DAE de 5,32% este 1.089 de lei, iar suma totala de rambursat dupa 25 de ani ajunge la 315.855 de lei.

Din 1 ianuarie, rata lunara la acelasi credit scade cu 29 de lei, la 1.060 lei, iar suma totala de rambursat dupa 25 de ani se diminueaza cu 9.032 lei, la 306.823 de lei, conform Calculatordecredite.ro.

Valoarea IRCC valabila in primul trimestru din 2021 este mai mica decat nivelul ROBOR la 3 luni, vechiul indicator pentru dobanzile variabile la credite, care este astazi 2,03%, conform statisticilor publicate de Banca Nationala a Romaniei (BNR).

Vezi aici care sunt bancile cu cele mai mici dobanzi la refinantarea unui credit de nevoi personale.

Vezi aici care sunt bancile cu cele mai mici dobanzi la refinantarea unui credit ipotecar.

Articolul integral, pe Bancherul.ro

Care sunt bancile cu cel mai bun curs de schimb valutar euro/leu?

curs-valutar-top-banci

Unele banci, precum Raiffeisen, Unicredit sau ING, au comisioane de 7-8% pentru platile cu cardul in euro, astfel incat cursurile de schimb valutar practicate de aceste banci sunt cele mai ridicate in comparatie cu alte banci, depasind 5 lei pentru un euro, in cazul Raiffeisen, conform topului realizat de Bancherul.ro (vezi foto).

Clasamentul a luat in calcul cursurile de schimb valutar euro/leu utilizate de 15 banci pentru tranzactiile cu cardul, in contul curent si la casele de schimb.

Cel mai dezavantajos curs pentru platile cu cardul in euro este la ING: 4,7685 lei la cumpararea de euro, cu 2% peste nivelul cursului mediu calculat de BNR, de 4,8663 lei pentru un euro.

La vanzarea de euro in cazul platilor cu cardul, cel mai mare curs este al Raiffeisen: 5,0245 lei, singurul care depaseste pragul de 5 lei, fiind cu 3,1% peste cursul BNR.

BRD practica o marja de 1,32% fata de cursul BCE (Banca Centrala Europeana) la cursul pentru cumparare de euro cu cardul si o marja de 1,62% la cursul de vanzare.

La Unicredit, comisionul total peste rata BCE este 7%.

Raiffeisen mentioneaza ca la cursul BCE se adauga marja bancii de 8% din acest curs, utilizat in cadrul serviciului de Conversie Valutara Dinamica oferit de Raiffeisen Bank la bancomate (ATM), conform prevederilor Regulamentului UE 518/2019.

Bancile cu cele mai avantajoase cursuri de schimb valutar

Cele mai avantajoase cursului de schimb valutar euro/leu la platile cu cardul le gasim la CEC Bank, atat la vanzare, cat si la cumparare. Alte banci cu cotatii avantajoase sunt Banca Transilvania (BT), First Bank, Libra Bank si Alpha Bank.

Pentru conversia valutara in conturi, cele mai bune cotatii, la cumpararea de euro, sunt la Alpha Bank, Credit Europe si Idea Bank, iar la vanzarea de euro la CEC Bank, Alpha Bank si Idea Bank.

Pentru schimburile valutare la ghiseele bancilor, cele mai bune cursuri pentru cumpararea de euro sunt la CEC Bank, Libra Bank si Idea Bank, iar pentru vanzarea de euro la CEC Bank, Patria Bank si Idea Bank.

Sursa: Bancherul.ro.

Ionut Stefan, conciliator CSALB: Rolul nostru este de a face multumiti consumatorii si bancile nu doar cand iau sau dau credite, ci si cand apar probleme

Ionut-Stefan-csalb

Conciliatorul este o meserie nouă și puțin cunoscută, dar ar putea deveni una pe care să și-o dorească mulți copii, pentru că seamănă cu cea de doctor: nu de trupuri sau de suflete, ci în problemele cu banii.

Ionuț Ștefan este un finanțist cu o experiență de peste 20 de ani, fost vicepreședinte al Camerei Consultanților Fiscali din România, dar și conciliator în cadrul CSALB, de la înființarea acestuia acum cinci ani, unde aplică același principiu care spune că îl caracterizează: pragmatismul.

Ce înseamnă să fii pragmatic în rezolvarea conflictelor dintre bănci și clienții acestora? De exemplu, explică Ionuț Ștefan, atunci când un consumator are un diferend cu o bancă, este pus în fața unei alternative: să o dea în judecată sau să încerce o înțelegere amiabilă.

„Ce aleg? Costuri suplimentare și obținerea unor facilități negarantate într-un orizont de timp nedefinit, în cadrul unui proces în instanțele de judecată, sau costuri zero și obținerea unor facilități decente, într-o perioada definită, prin CSALB?”.

Pragmatismul este varianta cea mai bună și pentru instituțiile financiare atunci când intră în conflict cu clienții, spune Ionuț Ștefan, întrucât „concilierea poate reprezenta un mod simplu, eficient și ieftin de rezolvare a problemelor de recuperare a creanțelor”.

„Trebuie doar o deschidere către această procedură, o deschidere, de fapt, către negociere. Iar negocierea presupune ieșirea din standard și un plus de încredere alocat de către sistemul bancar unor persoane implicate în acest proces”.

„Doctorul problemelor cu banii” poate readuce mulțumirea pe chipurile datornicilor și creditorilor chiar și după ce au semnat contractul de credit. „La început, semnăm contractul de credit și toată lumea este fericită: consumatorul are acces la consum, instituția financiară a investit profitabil”, spune Ionuț Ștefan.

Dar nu prea ne gândim și la riscul de nerambursare a împrumutului pe termen mediu și lung, care trebuie asumat atât de consumator, cât și de finanțator, consideră el.

Ceea ce înseamnă că, atunci când apar probleme pe parcursul derulării contractului, ambele părți trebuie să cedeze, să negocieze și să ajungă la o înțelegere, pentru a duce la bun sfârșit contractul, care este în interesul tuturor.

– De ce este bine să apelăm la o conciliere/negociere cu banca, în locul unei acțiuni în instanța de judecată?

– Așa cum o spun de fiecare dată, lucrurile trebuie privite cu pragmatism. Majoritatea relațiilor contractuale care se nasc între consumatori și instituțiile financiare sunt de lungă durată. În acest caz, dat fiind orizontul de timp destul de lung, suntem în mod inevitabil supuși unui risc. Pot apărea situații în mod dependent sau independent de voința noastră care să ne aducă în imposibilitatea de a ne onora obligațiile contractuale asumate.

Ajungem în situații de criză în care cel mai mare dușman al nostru este timpul. Într-un contract de finanțare, din păcate, timpul este o variabilă costisitoare, și, când spun costisitoare, mă refer la ambele părți. Niciuna dintre părți nu cred că-și dorește rezilierea contractului înainte de termen, întrucât în astfel de situații ambele părți pot pierde.

Concilierea presupune că părțile contractante să accepte de comun acord o soluție de mijloc, propusă de conciliator, care să le dea posibilitatea să-și continue relația comercială, în mod cert modificând/ajustând condițiile contractuale inițiale.

Varianta rezolvării problemelor în instanță presupune drumuri, discuții, documente, nervi, costuri asociate. Cât poate dura? Nimeni nu poate ști. Avem câștig de cauză la pronunțarea hotărârii judecătorești definitive? Nimeni nu poate garanta. Așteptări atinse? Negarantat.

Ce se întâmplă în toată această perioada? Dobânzi care sunt calculate în continuare, măsuri de executare silită instituite, sechestre etc. Care poate fi o varianta alternativă? Concilierea. Costuri suplimentare – zero. Taxe de timbru – zero. Durata? Maximum 90 de zile. Câștig garantat? NU, dar în mod cert, dacă un consumator nemulțumit apelează la procedura concilierii, iar comerciantul acceptă procedura, atunci soluția de conciliere poate modifica termenii inițiali ai contractului de finanțare în direcția rezolvării problemei sesizate.

Trebuie să înțelegem însă că, întotdeauna, într-o relație contractuală, avantajul nu poate fi unilateral. Foarte important de precizat este faptul că indiferent de soluția propusă în cadrul procedurii de conciliere, dreptul părților de a se adresa instanțelor de judecată rămâne nealterat.

– Din experiența acumulată, care sunt cele mai frecvente probleme care nasc litigii între bănci/IFN-uri și clienții acestora și cum sunt ele soluționate prin CSALB?

– Păi să începem cu teoria „oul sau găina?”. Cum se naște o astfel de relație contractuală? Consumatorul are o nevoie de consum, instituția finaciară are o nevoie de investiție prin creditare. De aici începe jocul: care este mai pregnantă? Nevoia de consum sau dorința de finanțare? Eu cred că există un echilibru mai mult sau mai puțin stabil.

Pe scurt, consumatorul dorește să-și acopere nevoia de consum și atunci acceptă conștient condițiile de finanțare, instituțiile financiare doresc să-și satisfacă dorința de finanțare și acceptă o situație financiară de moment a debitorului.

Semnăm contractul și toată lumea este fericită: consumatorul are acces la consum, instituția financiară a investit. Este în primul rând o problemă de cultură financiară. Atât consumatorii, cât și instituțiile financiare, ar trebui să se gândească în primul rând la riscul pe termen mediu și lung.

Să ne gândim puțin la problema creditelor exprimate în CHF! Când și cum se accesau? Păi, în situații în care condițiile de creditare în moneda RON sau EUR nu puteau fi îndeplinite. Și atunci se venea cu o soluție de creditare în CHF, cu un risc mult mai mare, risc care, din perspectiva mea, trebuie asumat atât de consumator, cât și de finanțator.

Din ce am observat din practică, consumatorul român nu este genul de consumator care să renunțe la tot și să o ia de la capăt. Acesta este un bun platnic, vrea să plătească. Dar vrea să fie ascultat, înțeles, adică dorește că cineva să empatizeze cu problemele lui.

În momentul în care întâmpină dificultăți financiare întreabă un prieten, un vecin, și abia apoi încearcă să ia legătură cu instituția finanțatoare, să discute, să găsească înțelegere.

Vorbim de un cumul de factori care determină o atitudine ofensivă. Ajungem în fața unui ghișeu, în fața unui angajat din front office, vorbim despre o situație strict personală, căutând empatie. Răspunsul de moment poate fi unul încurajator, dar este foarte posibil că în câteva zile acel angajat, consultând procedurile interne, discutând cu câteva structuri specializate, să nu transmită un răspuns adecvat așteptărilor noastre.

Aici este avantajul concilierii! Vorbim de niște profesioniști care trebuie să înțeleagă nevoile consumatorului, să le treacă prin filtrul rațiunii profesionale și să propună părților o soluție rezonabilă.

– Este concilierea tratată de bănci/IFN-uri ca o alternativă viabilă și benefică la litigiile în instanță sau este abordată mai degrabă formal, pe baza unor principii rigide, birocratice și din considerente de imagine?

– Sunt în Corpul conciliatorilor încă de la înființarea CSALB. La început, instituția concilierii a fost mai greu acceptată de către bănci, dar cu timpul cred că au reușit să iasă la iveală avantajele procedurii și să se îngroape niște orgolii. Acest lucru se poate vedea cel mai simplu din punct de vedere statistic.

Este drept că nu toate cererile depuse pot face obiectul concilierii, dar există bănci care preferă să rezolve problema în mod direct cu consumatorul, fără a se ajunge la conciliere. Ideea este că, din păcate, ne adresăm unui sistem, dar vorbim cu oameni, iar oamenii sunt ancorați în niște proceduri create de sistemul intern al fiecărei bănci.

Personal, am reușit să închid majoritatea dosarelor prin propuneri de soluționare acceptate de către părți. Au fost însă și situații în care propunerile de soluționare nu au fost acceptate, iar în cazul acestora cred că motivul neacceptării propunerilor au fost tocmai principiile interne rigide și birocratice.

De fapt, mai mult sau mai puțin, fiecare caz ajuns la CSALB are unicitatea lui și trebuie tratat ca atare. Acest lucru presupune analiză individuală după criterii ieșite din standard și nu reîncadrarea în tiparul general. Așa cum am mai spus, însăși acceptarea de către bănci a procedurii concilierii presupune acceptarea unor abateri/excepții de la regulile generale. Așa că nu înțeleg rigiditatea în renegocierea clauzelor contractuale.

Trebuie să ne adaptăm pentru a evolua, trebuie să ne adaptăm pentru a supraviețui.

– Cum ar trebui băncile să-și schimbe abordarea față de conciliere, pentru că această să fie valorificată din plin?

– Despre atitudinea generală a consumatorilor am vorbit: de regulă sunt buni platnici.

Pentru bănci voi transmite câteva sugestii:

– Nu cred că poate există un contract cu risc zero;

– Nu cred că trebuie să existe o atitudine de rigiditate;

– Nu cred că băncile doresc să se transforme în agenții imobiliare pentru a valorifica locuințele executate;

– Nu cred că băncile doresc să se transforme în case de avocatură pentru a soluționa procesele cu consumatorii.

Concilierea poate reprezenta un mod simplu, eficient și ieftin de rezolvare a problemelor și de recuperare a creanțelor.

Trebuie doar o deschidere către această procedură, o deschidere, de fapt, către negociere. Iar negocierea presupune ieșirea din standard și un plus de încredere alocat de către sistemul bancar unor persoane implicate în acest proces.

Demararea unui proces de conciliere apare într-un moment de criză, iar succesul procedurii este dat tocmai de timpul scurt de rezolvare.

– Care sunt prejudecățile și falsele așteptări ale clienților băncilor/IFN-urilor cu privire la soluționarea amiabilă a unui litigiu? Cum este abordată problema clauzelor abuzive?

– Într-un contract, părțile colaborează, nu sunt inamici. Din motive mai mult sau mai puțin dorite poate interveni o altă variabilă a contractului, probabil necuantificata suficient, nedorită de niciuna dintre părți, dar foarte prezența: riscul de neplată. Din acest moment intervine “panica”.

Părțile realizează că riscul asumat a fost prea mare și intră într-o atitudine defensivă. În momentul în care situația escaladează, încep și acuzele reciproce: pe de o parte, „stai că de fapt în contract erau trecute clauze abuzive” (apare brusc acest termen des uzitat), iar pe de altă parte, “nu știu, nu mă interesează, noi avem contract semnat”.

Și, să revenim la întrebarea cu privire la prejudecăți și false așteptări. Recomand cu tărie ambelor părți semnatare să își asume riscul. În cazul în care doriți într-adevăr soluționarea litigiului, comunicarea este cheia succesului.

– Negocierea contractului cu banca/IFN-ul trebuie făcută doar în cazul unui litigiu? Nu ar fi mai bun un tratament preventiv? Care ar fi prescripția pentru acesta?

– Contractul de finanțare este viu pe toată durata sa. Pot fi efectuate ajustări chiar și fără existența unui litigiu. Trebuie doar să existe comunicare și deschidere către continuarea colaborării.

O atitudine proactivă a unui sistem bancar către clienții săi va spori încrederea acestora, va genera credite viitoare. Ar trebui renunțat la ideea că doar consumatorul are nevoie de un sistem bancar. Nu este adevărat, și sistemul bancar are nevoie de consumatori în aceeași măsură.

– Ce impact are coronavirusul asupra relației dintre bănci și clienți și cum trebuie abordate problemele induse de această criză?

– Din fericire trăim în secolul 21, un secol al tehnologiei. Și până la instituirea măsurilor de siguranță și limitarea interacțiunilor, multe dintre operațiunile bancare se puteau desfășura în mediul online. Bineînțeles, există totuși anumite operațiuni ce nu se pot desfășura decât interacționând în mod direct.

Poate că ar trebui totuși adaptate anumite proceduri interne ale băncilor la situația actuală. Mă refer, în acest sens, la o serie mai largă de documente ce pot fi transmise electronic. Pe de altă parte, criză actuală este o criză care ne privește pe toți, sistemul bancar se bazează pe o economie dinamică. O încetinire a acesteia nu poate fi de bun augur pentru nimeni.

Și dacă nu punem cu toții umărul să facem lucrurile să se miște, acest lucru nu se va întâmpla. Să acceptăm riscul, să ne adaptăm și atunci sigur vom câștiga.

În ceea ce privește impactul pandemiei asupra interacțiunii Corpului Conciliatorilor cu reprezentanții băncilor și cu consumatorii, pot spune că a fost aproape zero. Pe site-ul CSALB există o platforma IT unde cererile și documentele sunt încărcate, iar negocierile și discuțiile cu părțile se desfășoară telefonic și prin email.

Sursa: Bancherul.ro

Care sunt cardurile de credit cu cele mai mici dobanzi?

dobanzi-carduri-credit

Banca Comerciala Romana (BCR) a anuntat ca poate emite si online, nu doar in sucursale, cardurile sale de credit, care au una dintre cele mai mari dobanzi din piata bancara, conform topului realizat de Bancherul.ro, care a luat in calcul cardurile de credit ale celor mai mari 15 banci romanesti.

Cardul de credit al BCR are o dobanda anuala de 28%, iar Dobanda Anuala Efectiva (DAE), care arata costul total al creditelor, inclusiv comisioanele, ajunge la 38% pe an, a doua cea mai mare dintre bancile analizate, dupa Credit Europe Bank, cu cardul Avantaj, la care DAE e aproape 39% pe an.

DAE la cardul de credit al BCR este de aproape doua ori mai mare decat cea mai mica dobanda pentru un card de credit, practicata de CEC Bank: 16,71%.

A doua cea mai mica dobanda o gasim la cardul de credit al Libra Internet Bank, iar pe locul trei se afla cardul de credit emis de Idea Bank, shopping card.

DAE medie a celor 18 carduri de credit analizate este 29,07%.

Diferente mari si la comisioane, de la o banca la alta

Nu doar dobanda este ridicata la cardul BCR, ci si comisioanele: 3%, minim 10 lei, pentru retragerile de numerar de pe card, atat la bancomatele BCR, cat si la alte bancomate, cel mai ridicat comision dintre toate bancile.

Exista cinci banci care nu percep comision pentru retragerile de numerar de pe card de la propriile bancomate: First Bank, Banca Romaneasca, ING, BRD si Raiffeisen Bank, in timp ce la restul bancilor acest comision variaza intre 0,2% si 3%.

Pentru retragerile de numerar la alte bancomate, comisioanele pornesc de la 0, in cazul First Bank, Banca Romaneasca si BRD si ajung la 3% la BCR.

Vezi articolul integral, pe Bancherul.ro.

La ce banca refinantam un credit ipotecar, pentru a obtine o rata mai mica?

dobanzi-refinantare-credite-ipotecare

Creditele ipotecare, spre deosebire de creditele de consum, au dobanzi mult mai reduse si mai uniform distribuite intre banci: cele mai mici sunt la CEC Bank si la Banca Transilvania, cu DAE de 5,3%, iar cele mai mari la OTP Bank (DAE de 6,5%) si BRD (DAE de 6,7%), conform clasamentului intocmit de Bancherul.ro, care a luat in calcul 25 de tipuri de credite imobiliare standard, valabile si pentru refinantarea altor credite de acelasi tip.

De altfel, bancile nu ofera pentru refinantarea creditlor dobanzi mai mici ca cele pentru imprumuturile nou acordate, decat in cazul unor promotii in conditii speciale, precum incasarea salariului intr-un cont al bancii.

Este cazul Garanti Bank, care deruleaza o promotie pana la finalul anului prin care permite refinantarea creditelor ipotecare cu o dobanda cu un punct mai mica decat cea standard, dar cu conditia incasarii veniturilor in contul bancii, caz in care dobanda este 4,72% (marja fixa de 2,55% + IRCC).

Creditul de refinantare al Garanti se acorda fara comisioane si cu asigurarea de viata inclusa, astfel ca DAE este in jurul a 5%, apropiata de cele mai mici DAE ale creditelor standard de la CEC Bank si Banca Transilvania.

Printre bancile cu dobanzi mici la refinantarea creditelor ipotecare se mai gasesc Libra Bank (DAE medie de 5,43%) si Banca Romaneasca (DAE de 5,62%).

Dobanda inselatoare la Libra Bank

Libra Bank este singura banca la care gasim dobanzi inselatoare: banca isi promoveaza creditul ipotecar cu o dobanda de 2,75%, scrisa cu litere de-o schioapa, iar cu litere mici apare si +IRCC, ceea ce inseamna ca dobanda totala este 4,92%.

Cu litere si mai mici, aproape ilizibile, in josul paginii, aflam ca aceasta este de fapt dobanda cea mai mica posibil, acordata doar clientilor cu o bonitate ridicata, iar dobanda poate sa screasca la 5,67%.

Restul bancilor au dobanzi unice la creditele ipotecare, care se aplica tuturor clientilor care se incadreaza in criteriile de eligibilitate.

La BRD gasim singurul credit cu dobanda fixa pe toata perioada de creditare

DAE medie a celor 25 de credite luate in calcul este 6,03%, insa este distorsionata de diversele tipuri de dobanzi fixe ale unor oferte de creditare.

Majoritatea creditelor ipotecare sunt cu dobanda variabila, valabila pe toata perioada creditarii, care se modifica trimestrial, in functie de evolutia Indicelui de Referinta pentru Creditele Consumatorilor (IRCC), la care se adauga o marja fixa a bancii.

Unele banci au insa si oferte de credite cu dobanzi fixe in primii ani de creditare (intre 5 si 10 ani), dupa care se aplica o dobanda variabila.

Dobanda fixa din primii ani este mai mare decat cea variabila la unele banci (BCR, ING, First Bank si Raiffeisen) in timp ce la altele (BRD, Alpha Bank si Unicredit) este mai mica.

BRD ramane singura banca unde gasim o dobanda fixa pe toata perioada de creditare, ceea ce inseamna ca detinatorul acestui imprumut va avea o rata lunara neschimbata, indiferent ce se intampla cu dobanzile pietei.

Aceasta siguranta vine insa cu un cost: o dobanda fixa de 7,11%, cu peste un punct peste dobanda medie a pietei si cu doua fata de cele mai mici dobanzi.

Cu cat scade rata la refinantarea creditului

Refinantarea unui credit ipotecar poate aduce economii importante la rata lunara, intrucat este vorba de sume mari si de dobanzi platite pe perioade indelungate.

De exemplu, daca refinantam un credit in valoare de 180.000 de lei (37.000 de euro) cu o DAE de 6% la o alta banca, unde dobanda este cu un punct mai mica, adica 5%, rata lunara scade cu apoximativ 200 de lei.

Daca perioada de rambursare a creditului este 20 de ani, atunci facem economii de 48.000 de lei, adica aproape 10.000 de euro.

Daca in urma refinantarii dobanda la noul credit este cu doua puncte mai mica, atunci rata lunara se va diminua cu aproape 400 de lei, ceea ce inseamna economii de 20.000 de euro dupa 20 de ani.

Pentru refinantarea unui credit ipotecar de la alta banca nu este nevoie de avans, ca in cazul obtinerii unui credit nou.

In schimb, va trebui facuta reevaluarea ipotecii.

Sursa: Bancherul.ro.

Care banci au cele mai bune dobanzi pentru depozitele populatiei

top dobanzi depozite bancare

CEC Bank ramane banca la care persoanele fizice sunt cel mai bine rasplatite pentru economiile in lei, in conditiile in care dobanzile la depozite continua sa scada.

Patru banci (Banca Transilvania, Unicredit, OTP Bank, Banca Romaneasca si Libra Bank) au redus in ultima luna dobanzile la depozitele in lei pentru persoanele fizice, conform statisticii realizate de Bancherul.ro privind nivelul dobanzilor practicate de cele mai mari 15 banci romanesti.

Dobanda pentru un depozit in lei la termen de un an pentru persoane fizice variaza intre 1% la Unicredit si 3,35% la CEC Bank.

Bancile cu cele mai mari dobanzi sunt, in ordine, CEC Bank, OTP Bank si Banca Romaneasca, in timp ce bancile cu cele mai reduse niveluri de dobanda sunt Raiffeisen Bank, BRD si BCR.

Dobanda medie pentru un depozit in lei la termen de 12 luni deschis la ghiseele celor 15 banci este 2,11%, in scadere de la 2,14% cat a fost in luna octombrie.

Dobanda medie pentru depozitele pe un an facute online, prin aplicatiile de internet/mobile banking, este putin mai mare, 2,26%, de asemenea in diminuare fata de luna anterioara, cand era 2,32%.

Comisioanele pentru retrageri de numerar  si administrarea contului

In cazul depozitelor conteaza si comisioanele platite la retragerea banilor de la ghiseele bancilor sau de pe carduri, la ATM-uri.

Sapte dintre cele 15 banci nu-si taxeaza clientii atunci cand retrag banii din depozite in data scadentei, iar la restul bancilor acest comision variaza intre 0,3% la Credit Europe si 2% la BCR si Raiffeisen.

In cazul retragerii depozitelor cu cardul de la ATM-ul bancii emitente, exista cinci banci care nu au niciun comision, in timp ce la restul acesta este de regula 0,2% din suma retrasa, exceptia fiind Raiffeisen, unde comisionul este 1% minim 10 lei.

Mai exista si comisioanele pentru administrarea contului curent si pentru aplicatiile de internet/mobile banking, pe care le-am luat in considerare pentru calcularea unui castig obtinut dupa un an in care depunem bani la cele 15 banci.

Rezultatul este ca cel mai mare castig, dupa aplicarea dobanzii si comisioanelor, pentru un depozit de 10.000 de lei pe termen de un an, il obtinem la CEC Bank: 335 de lei dupa ce retragem banii la ATM-ul bancii si 197 de lei daca scadem comisioanele cu administrarea contului si a aplicatiilor de internet banking si mobile banking.

Fireste ca aceste comisioane pot fi luate in calcul doar de clientii noi, care nu au un cont la CEC Bank.

Cel mai mic profit din depozit se obtine la Raiffeisen Bank, de doar 75 de lei, iar daca adaugam si comisioanele, atunci ramanem in pierdere cu 33 de lei.

Sursa: Bancherul.ro

Topul bancilor cu cele mai mici dobanzi la refinantarea unui credit de nevoi personale

refinantare-credite-dobanzi

Cea mai mica dobanda la un credit de nevoi personale, care poate fi folosit si pentru refinantarea unui credit mai vechi, este de 7,92%, la Banca Transilvania, in timp ce dobanda cea mai ridicata este de 14,95%, la Idea Bank, conform clasamentului realizat de Bancherul.ro, care a luat in calcul 24 de tipuri de imprumuturi acordate de cele mai mari 16 banci romanesti.

Dobanda Anuala Efectiva (DAE), indicatorul pentru costul total al unui credit, porneste de la 8,21% la Banca Transilvania si ajunge la 17,40% la Idea Bank, fiind calculata pentru un credit in valoare de 23.000 de lei pe cinci ani.

In cazul refinantarii unui credit cu cea mai mare dobanda, de 17,4%, la banca unde este cea mai mica dobanda, 8,21%, rata lunara la creditul de 23.000 de lei scade cu 86 de lei, de la 551 de lei la 465 de lei.

Costul total al acestui imprumut se micsoreaza, in urma refinantarii, cu 5.565 de lei, de la 33.493 la 27.928 de lei.

Bancile cu cele mai mici dobanzi

In top 5 al bancilor cu cele mai mici dobanzi la creditele de refinantare se afla, in ordine, Banca Transilvania, Banca Romaneasca, BCR, Garanti Bank si CEC Bank, cu DAE intre 8,21% si 11,72%.

La coada clasamentului, bancile cu cele mai mari dobanzi la credite sunt, in ordine, Idea Bank, Unicredit, Libra Bank, Patria Bank si OTP Bank, cu niveluri DAE intre 17,4% si 14,06%.

Dobanda medie a celor 24 de credite luate in calcul este 11.13%, in timp ce DAE medie are valoarea de 12.76%.

Dobanda medie la creditele de refinantare fara garantii este usor mai mica decat cea la creditele de nevoi personale, care este 11,23%, in timp ce DAE medie este 12,78%. (vezi aici topul dobanzilor la creditele de nevoi personale)

Revolut are comisioane mai mari decat bancile la retragerile de numerar si un curs valutar ascuns

Revolut are comisioane mai mari decat bancile la retragerile de numerar, iar cursul valutar practicat este netransparent.

Comisionul practicat de Revolut la retragerile de numerar care depasesc, pe parcursul unei luni, valoarea de 800 de lei, este 2% din suma retrasa, de trei ori mai mare decat comisioanele practicate de banci.

Comparativ, comisioanele standard practicate de banci pentru retrageri de numerar de la alte bancomate variaza intre 0 la CEC Bank si 1,5% la Unicredit, media fiind de 0,5%, de trei ori mai mic decat comisionul Revolut. (vezi aici comisioanele bancilor)

Revolut practica un comision piperat si pentru schimburile valutare: 1% pentru orice schimb valutar efectuat in week-end si 0,5% pentru conversiile valutare din restul zilelor, pentru sume care depasesc valoarea lunara de 5.000 de lei.

Cursul curs valutar practicat de Revolut este diferit de cel al bancilor si procesatorilor de carduri Visa si Mastercard, este denumit „curs valutar interbancar”, definit drept „curs dinamic la care bancile schimba valuta intre ele”.

Cursul valutar nu este publicat insa nicaieri pe site-ul Revolut, asa cum exista pe site-urile bancilor si ale Visa si Mastercard.

Opacitatea Revolut in privinta cursului de schimb valutar nu este corecta.

Valoarea cotatiilor valutare ar trebui sa fie accesibila pe site-ul Revolut, astfel incat clientii si potentialii clienti sa fie informati cu privire la costul tranzactiilor valutare.

Care banci au cele mai mici dobanzi pentru refinantarea unui credit de nevoi personale?

dobanzi-credite-nevoi-personale

Dobanzile la un credit de nevoi personale care poate fi folosit si pentru refinantarea altor imprumuturi mai scumpe variaza destul de mult, de la o banca la alta, cea mai mica fiind 8,21%, la Banca Transilvania, iar cea mai mare de 17,40%, la Idea Bank, deci inca o data mai mare.

Unele banci au credite de consum destinate special refinantarilor creditelor de la alte banci, cu dobanzi mai mici, in timp ce altele permit refinantarea cu imprumutul de nevoi personale standard.

Cele mai ieftine trei banci pentru un credit de nevoi personale sunt Banca Transilvania, Banca Romaneasca si Garanti Bank, la care Dobanda Anuala Efectiva (DAE), indicatorul pentru costul total al unui imprumut, variaza intre 8,21% si 11,35%, iar cele mai scumpe trei banci sunt Idea Bank, Unicredit si Libra Bank, cu DAE intre 17,4% si 14,62%.

DAE medie a tuturor celor 20 de credite de nevoi personale pentru refinantarea altor imprumuturi de acelasi tip din ofera unui numar de 16 banci este 12,57%.

DAE medie a celor mai ieftine trei banci este 9,85%, iar DAE medie a celor mai scumpe trei banci este 16,22%, o diferenta de 6,37 de puncte, una destul de mare.

Cu cat scade rata dupa refinantare

Sa vedem cu cat scade rata lunara daca am refinanta cel mai scump credit, cu o dobanda de 17,40%, cu cel mai ieftin imprumut existent, cu dobanda de 8,21%.

Daca luam exemplul unui imprumut in valoare de 23.000 de lei (mai putin de 5.000 de euro) pe cinci ani (ca in tabelul de mai sus), rata lunara la cel mai scump credit este 551 de lei, iar la cel mai ieftin de 465 de lei, asadar mai putin cu 86 lei.

Pe parcursul celor cinci ani de rambursare a imprumutului, economiile obtinute in urma refinantarii se ridica la 5.160 de lei.

Citeste tot articolul, pe Bancherul.ro

Romanii reclama bancile si IFN-urile mai mult la CSALB decat la ANPC

Clienții băncilor și IFN-urilor au început să prefere Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) pentru a-și rezolva problemele cu băncile și IFN-urile, în locul unei reclamații la Protecția Consumatorilor (ANPC), pentru că pot obține beneficii din renegocierea contractelor.

ANPC a primit anul trecut 1.450 de reclamații de la consumatorii nemulțumiți de bănci și IFN-uri, în scădere de la 1.600 de plângeri în anul anterior, pe când CSALB a înregistrat 2.100 de cereri pentru soluționarea amiabilă a litigiilor, mult mai multe față de anul anterior, când au fost 1.300 de cereri.

Numărul plângerilor trimise la CSALB este invers proporțional cu reclamațiile la ANPC. Pe parcursul ultimilor trei ani, reclamațiile la ANPC la adresa băncilor și IFN-urilor au scăzut de patru ori, pe când cererile la CSALB pentru rezolvarea amiabilă a litigiilor au crescut tot de aproape patru ori (vezi graficul).

reclamatii CSALB si ANPC
reclamatii CSALB si ANPC

Corelația a fost subliniată și de reprezentanții ANPC. „Apariția CSALB în 2015 a contribuit la înregistrarea unui trend puternic descendent al reclamațiilor consumatorilor vizând produse și servicii financiare la ANPC”, a declarat Paul Anghel, director la ANPC.

CSALB estimează că în acest an vor fi și mai multe cereri din partea clienților băncilor și IFN-urilor (în jur de 2.300, reprezentând de 10 ori mai multe cereri decât în 2016, când Centrul a devenit operațional), în vederea rezolvării amiabile a nemulțumirilor față de bănci și IFN-uri.

De ce este preferată rezolvarea amiabilă a reclamațiilor

Cererile în creștere trimise de români către CSALB, care au depășit numărul reclamațiilor de la ANPC pentru sectorul financiar – bancar, pot fi un indiciu pentru două tendințe în chestiunea soluționării reclamațiilor:

1. Românii preferă o rezolvare amiabilă, rapidă și eficientă (online) a problemelor pe care le întâmpină cu serviciile oferite de bănci și IFN-uri, față de o procedura clasică prin ANPC, mai birocratică, mai de durată și cu rezultate mai degrabă de natură generală, decât particularizate strict pe cazurile respective.

Trebuie menționat că reclamațiile se pot trimite online, atât la CSALB cât și la ANPC, iar procedura de soluționare a litigiului este gratuită, de asemenea, la ambele entități.

Beneficiile obținute prin CSALB pot fi mai mai mari decât în urma unei reclamații la ANPC, arată statisticile.

În timp ce ANPC a restituit consumatorilor, în 2019, că urmare a acțiunilor de cercetare a reclamațiilor, sume în valoare de 67.000 de euro în total (59.679,73 lei, 8.509,5 Euro și 46.637,71 CHF), beneficiile rezultate în urma concilierilor gestionate prin intermediul CSALB au fost de peste 1,255 milioane EUR în anul 2019, în creștere cu 25% față de anul 2018, conform rapoartelor anuale ale celor două entități.

Beneficiul rezultat prin rezolvarea amiabilă a litigiului cu banca și IFN-ul, prin CSALB, este, așadar, de aproape 20 de ori mai mare decât în urma urmă unei reclamații la ANPC.

2. CSALB a reușit să convingă mai mult băncile și mai puțin IFN-urile, care inițial erau și încă sunt destul de reticente, că rezolvarea amiabilă a litigiilor este în interesul lor, dovadă stând creșterea puternică a numărului de cereri acceptate de bănci pentru împăcarea amiabilă cu clienții.

Dacă în 2016, după aproape un an de activitate a CSALB, băncile refuzau peste 70% dintre dintre cererile de împăcare amiabilă cu clienții, acum 70% dintre cereri sunt acceptate, iar unele bănci mari acceptă și 90% dintre cereri.

Nu doar consumatorii au de câștigat mai mult printr-o înțelegerea amiabilă, după cum am văzut, ci și băncile și IFN-urile, care își mențin o relație bună cu clienții lor, își îmbunătățesc calitatea serviciilor, au beneficii de imagine și reputație, economisesc resurse care altfel ar fi alocate unor procese în justiție.

Suntem codașii Europei și la Soluționarea Alternativă a Litigiilor (SAL)

Dezvoltarea procedurilor de soluționare alternativă a litigiilor de către CSALB și sistemul bancar sunt în acord cu practicile europene. De altfel, chiar înființarea CSALB a fost consecința implementării directivei europene privind Soluționarea Alternativă a Litigiilor (SAL).

Rezultatele obținute până acum de CSALB, după cum arată cifrele de mai sus, pot reprezenta dovada succesului acestei modalități de rezolvare a reclamațiilor consumatorilor la adresa furnizorilor de servicii. Modelul CSALB ar trebui, de aceea, să fie considerat o bună practică în materie și aplicat și în alte domenii.

Dar România este codașă și în această privință. Conform raportului Comisiei Europene din 2019 privind aplicarea directivei SAL, țară noastră se află pe ultimul loc în Europa la numărul entităților SAL (una singură), față de peste 20 existente în țări precum Polonia și Ungaria (vezi graficul).

Surprinzător, această entitate recunoscută la nivel european nu este CSALB, ci entitatea SAL care aparține ANPC.

CSALB nu a fost notificat Comisiei Europene de Ministerul Economiei, iar din acest motiv există și un litigiu in contencios administrativ între cele două instituții.

Cu alte cuvinte, CSALB nu este înregistrat la nivelul FIN – NET (rețeaua europeană a entităților de tip SAL, pentru litigiile financiare) și, în consecință nu are acces nici la expertiza acestor centre similare, nici la finanțare din fonduri europene (pentru programe de educație financiară – de exemplu), deoarece unul dintre foștii miniștri ai economiei – Dănuț Andrușcă – nu a trimis o notificare către un organism european.

În realitate, entități SAL funcționează și în cadrul ANPC, sub formă de direcție, precum și la ASF (SAL-Fin), însă rezultatele sunt modeste, în cazul ANPC, dar încurajatoare, în cazul SAL-Fin.

Direcția SAL din cadrul ANPC a primit în 2019 doar 11 cereri de soluționare alternativă a litigiilor, dar niciuna nu a fost finalizată.

SAL-Fin, entitatea de soluționarea alternativă a litigiilor în domeniul financiar nonbancar, din cadrul ASF, înființată în 2016, a avut în 2019 un număr de 521 de cereri de soluționare alternativă a litigiilor la adresa firmelor de asigurări, pensii și piața de capital, o dublare față de anul precedent.

Aceeași evoluție s-a înregistrat și în prima jumătate a acestui an, cu 237 de cereri, încă o dată mai multe față de anul precedent, ceea ce reprezintă o premisă pentru succesul procedurilor SAL și în domeniul asigurărilor, pensiilor și pieței de capital.

De altfel, SAL-Fin a notificat Comisia Europeană cu privire la îndeplinirea condițiilor pentru a deveni a două entitate de acest fel din România.

Stirea integral, pe Bancherul.ro

Este ilegal ca Vodafone sa ceara despagubiri pentru renuntarea la contract inainte de termen (decizie definitiva a judecatorilor, la cererea ANPC)

vodafone-reclamatie-abonament
Judecatorii au decis ca un un contract cu Vodafone se poate inchide inainte de termen, fara plata unor despagubiri

Este ilegal ca Vodafone sa ceara despagubiri celor care vor sa inchida contractul inainte de termenul stabilit initial, de 1 sau 2 ani, si sa se porteze intr-o alta retea de telefonie, pentru a beneficia de servicii mai bune si mai ieftine sau sa renunte la numarul de telefon respectiv, a stabilit Curtea de Apel Bucuresti, printr-o decizie definitiva, la cererea Autoritatii pentru Protectia Consumatorilor (ANPC).

ANPC a cerut judecatorilor sa stabileasca faptul ca in contractele Vodafone exista clauze abuzive prin care firma de telefonie engleza solicita abonatorilor sai din Romania plata unor despagubiri mari, atunci cand ei vor sa renunte la contract, inainte de termen.

ANPC a constatat ca sumele prevazute de Vodafone cu titlu de despagubire in cazul denuntarii contractului de catre client inainte de expirarea perioadei minime sunt foarte ridicate, fiind cuprinse intre 68 si 570 de euro lunar, in functie de tipul contractelor.

Este vorba de legea nr. 193 din 2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori prevede urmatoarele, la articolul 4, aliniatul 1:

„O clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăşi sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului şi contrar cerinţelor bunei-credinţe, un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor.”

Curtea de Apel Bucuresti a dat dreptate ANPC:

„Din perspectiva art. 4 alin. (1) din Legea nr. 193/2000 , Curtea apreciază că prevederea contractuală care impune consumatorului plata de despăgubiri în cazul denunțării contractului creează un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților, pentru că, potrivit acestei prevederi, consumatorul este practic obligat la plata contravalorii unor servicii deși obligația profesionistului de a presta respectivele servicii nu mai subzistă; prevederea care impune subzistența unei obligații ulterior încetării obligației celeilalte părți produce indubitabil un dezechilibru contractual semnificativ”, se arata intr-o decizie definitiva a Curtii de Apel Bucuresti. (vezi aici decizia)

Ceea ce inseamna ca respectivele clauze, care permit Vodafone sa ceara despagubiri pentru contractele denuntate inainte de termen, sunt abuzive, adica ilegale.

In consecinta, abonatii Voldafone nemultumiti de costul ridicat al facturilor sau de calitatea serviciilor pot renunta la contractul cu Vodafone inainte de termen, fara sa plateasca ceva in plus.

Tot ce trebuie sa faca este o cerere in scris pe care sa o trimita la Vodafone, in care sa solicite renuntarea la contract, intr-un termen de maxim 30 de zile, fara sa fie obligati sa dea nicio explicatie. Ulterior pot sa-si porteze numerele in alte retele sau sa renunte la cartelele Vodafone.

Iar abonatii Vodafone care au platit in trecut astfel de despagubiri pentru renuntarea la contract inainte de termen, pot da in judecata Vodafone pentru a cere rambursarea banilor, inclusiv dobanda legala pe perioada scursa ulterior.

ING Bank a dublat iar platile cu cardurile

ING Bank, reclamatie, actualizare date personale, blocare cont
ING Bank, reclamatie, actualizare date personale, blocare cont

ING Bank Romania a avut din nou, in acest sfarsit de saptamana, un incident privind platile cu cardurile, respectiv dublarea platilor, pentru a treia oara in ultimul timp si a doua luna la rand, spre disperarea clientilor bancii, care se plang ca se intampla prea des si acuza banca de neprofesionalism sau chiar o suspecteaza de rea-vointa.

Si luna trecuta ING a avut un incident asemanator cu dublarea platilor cu cardurile, banca si Visa spunand ca de vina a fost un procesator strain de carduri (vezi aici detalii)

Iar in decembrie, anul trecut, au fost dublate platile cu cardurile unui numar de peste 200.000 de clienti ING, banca fiind amendata de Auritatea pentru protectia datelor persoanale (ANSPDCP) cu 80.000 de euro, pentru ca nu si-a asigurat sistemele IT astfel incat sa nu fie posibile dublarea platilor (vezi aici detalii)

Cu toate acestea, dublarea platilor s-a repetat inca de doua ori pana acum.

Unii clienti ING au ramas fara bani pe card, in urma dublarii tranzactiilor, conform reclamatiilor acestora, postate pe Facebook:

„De dimineata mi-ati dublat tranzactiile si am bani pe minus in cont, profesionistii lui peste! Cum dracu cand dublati numai in minus dublati? O fi o hotie, ca unii poate nu se prind! Comunicati ca aveti problema si cat tine, nu tratati clientii ca pe vite.”

„Bai baieti, sunteti din ce in ce mai nashpa…Pe langa faptul ca numai la voi se intampla povestea cu dublatul sumelor la platile cu cardul, pare ca v-ati culcat pe o ureche… Noroc ca mi-ati dublat o suma mica, daca era una mare si m-ati fi lasat fara bani v-as fi facut un scandal monstru.”

„Din cauza dublarii tranzactiei mari, am contul pe minus. Sunteti penibili! Nu e prima data. Ce banca sunteti? Eu tin banii la voi, dar nu pot sa-i folosesc. Faceti ceva fratilor, ca nu e normal. O data, am inteles, se mai intampla „erori”, dar vad ca devine obisnuinta. Chiar trebuie sa renunt la serviciile voastre? Fac si asta daca o tineti tot asa!”

ING a raspuns: „Ne cerem scuze pentru disconfortul creat.”

Replica unui client: „Asta pana la urmatoarea dublare, nu? Inca o data si va salut, caut o banca serioasa care isi respecta clientii.”

„La nivel european cum ar trebui sa va comportati cand dublati tranzactiile cu cardul la tot cateva saptamani?”

„ING Romania, cum se face ca IAR mi-ati dublat tranzactiile, in conditiile in care vorbim de sume mari? Ca atare, am ajuns ca in contul curent sa am sume pe minus. Asta inseamna ca nu pot face nicio plata astazi. Pe deasupra, de 45 de minute nu raspunde nimeni la telefon.”

ING Romania, dar cum de reusesti doar tu sa faci ispravi de genul asta?! Nu doar ca nu e prima oara, dar esti si singura banca unde se intampla chestia asta. Pentru cei care nu se prind, aia e, nu?”

ING a raspuns ca „situatia urmeaza sa fie reglementata pentru toti clientii in cursul acestei zile.”

„ING sunteti din ce in ce mai penibili.”

„Un comunicat oficial cand dati? Sau nu are rost, mai bine sa nu afle toata lumea ce banca „serioasa” sunteti…vai de voi!”

Comunicatul oficial al ING nu a fost dat pana acum, iar banca nu a raspuns la intrebarile Bancherul.ro.

ING a transmis, luni, clientilor afectati urmatorul e-mail sau SMS:

„Draga x,
Este posibil sa fi vazut in acest weekend tranzactii realizate cu cardul tau ING procesate de doua ori. Intre timp am remediat situatia, iar banii tai au fost rambursati in contul tau curent. Ne cerem scuze pentru eventualele neplaceri cauzate.”

Clientii ING acuza banca de neprofesionalism si ameninta ca se vor muta la alta banca:

„Se intampla tot mai des sa vad cum sume de bani sunt dublate in defavoarea clientilor. Poate daca as vedea si + la clienti as crede ca e doar o „eroare” nefericita, dar tinand cont ca e a nu stiu cata oara incep sa ma indoiesc de profesionalitatea voastra in a gestiona si remedia definitiv astfel de erori banale, toate in defavoarea clientilor. Cred ca de data asta ati comis-o si veti pierde multi clienti.”

„Am 3-4 sume dublate, nu inteleg de ce nu se greseste si invers. Deja am vorbit cu un avocat sa vedem ce se poate face, deoarece eu astazi trebuia sa platesc vacanta.”

ING a raspus ca „situatia a fost remediata in aceeasi zi, astfel incat bani sa fie cat mai repede rambursati in contul curent al clientilor vizati. Toti clientii afectati au primit un mail de notificare astazi din partea bancii, cu confirmarea de rectificare.”

„Oare puteti sa va gasiti un soft care nu dubleaza tranzactiile? Am ramas cu sold negativ pe cont, leftera prin tari straine. Stam in concediu sa dam telefoane la ING. Deja e prea mult. Astept momentul in care se vor dubla si tranzactiile de depunere/incasare.”

Clientii ING reclama ca nu au primit banii inapoi sau ca i-au primit cu intarziere

Unii clienti ING s-au plans ca inca nu au primit inapoi banii luati de banca din conturi. „Eu nici acum nu am primit inapoi banii”, s-a plans cineva, ieri, dupa doua zile de la producerea incidentului.

Alti clienti au reclamat ca nici dupa opt ore de la dublarea tranzactiilor nu au primit banii inapoi: „Nici pana acum, dupa 5 ore de la publicarea acestui mesaj (nu s-a remediat problema)…8 ore ma tarziu si situatia este aceeasi.”

ING a raspuns ca „situatia inca se investigheaza…”

Un client a replicat: „Nu cred ca trebuie sa investigati atat de mult, ci sa returnati banii furati. Am tranzactie dublata din data de 24, finalizata in 26 iulie. Daca nu eram acum cu banii pe minus, poate nici nu observam. Pe ce criterii unii clienti au primit banii inapoi si altii nu? Si de ce nu ati semnalizat voi problema inainte? Sunt 3 zile de la tranzactie si abia acum aflu.”

ING a precizat ca „dublarea tranzactiei a fost duminica, 26 iulie, dupa ce plata a fost facuta vineri, 24 iulie.

„Este trecut de 17 si voi inca nu ati returnat banii. Este incredibila nonsalanta voastra dupa ce mega dude faceti. Ce le spuneti celor care au rate sau debitari automate din cont astazi? Ca va pare rau? Atat de rau incat promiteti ca veti face la fel in scurt timp?”

„Nu mai stiti altceva decat sa luati comisioane. 9 lei pe luna pentru cineva care nu are serviciu pe timp de criza inseamna ceva, sa stiti”.

„Intrebare de bun-simt: mai dureaza mult pana se intorc sumele din platile dublate?”

Probleme si cu aplicatia Home Bank

ING are probleme si cu aplicatia de online banking Home Bank. Un client a reclamat ca dupa ce intra in aplicatie, „nu-mi arata suma din cont si nici lista de rapoarte plati”.

ING a confirmat existenta problemei cu Home Bank: „stim de aceasta problema, lucram la remedierea ei in prezent. Pana la rezolvare iti recomandam logout + login sau reinstalarea aplicatiei”.

„Nu va merge cum trebuie Home Bank…eu imi retrag contul de la voi!”

„Nu va functioneaza serviciul transfer valuta. E singura aplicatie din lume cred unde trebuie sa bagi si tara si orasul beneficiarului in aceeasi rubrica, nu are sens, mai ales ca cereti sa introducem tara de doua ori. Parca ati facut-o special sa nu mearga. De ce inainte functiona si acum dupa „modernizare” nu mai functioneaza?”

„Aplicatia voastra este din ce in ce mai porc. Inainte de facatura asta de upgrade mergea mai bine. Daca mai punem la socoteala ca aveti din ce in ce mai putine bancomate si personal, se pare ca va duceti la vale.”

„Rezolvati si voi problema cu aplicatia Home Bank, ruleaza nonstop in fundal fara sa o utilizez si consuma 15% din baterie!”

ING a raspuns: „Lucram la acest bug si urmeaza cat de curand un update care o sa rezolve problema.”

Citeste stirea integral pe Bancherul.ro.

Cardurile, ATM-urile si POS-urile Raiffeisen nu functioneaza, dar clientii bancii au ramas fara bani in conturi

raiffeisen-reclamatie
raiffeisen-reclamatie-card

Cardurile, ATM-urile si POS-urile Raiffeisen nu au functionat pe parcursul zilei de astazi, dar clientilor li s-au retinut banii din conturi, conform reclamatiilor clientilor bancii, care a anuntat incidentul abia in urma cu patru ore, in jurul orei 18, intr-o postare pe Facebook, ceea ce i-a atras reprosuri.

Banca nu a anuntat incidentul pe site-ul sau, Raiffeisen.ro si nici nu si-a avertizat clientii despre aceasta problema, prin mesaje SMS, dupa cum s-au plans acestia.

Anterior, pe parcursul acestei zile, Raiffeisen a avut probleme si cu functionarea serviciului de internet banking.

Problema cu cardurile persista si la aceasta ora (22), iar Raiffeisen nu a raspuns la mesajele clientilor postate pe Facebook, in special cu privire la ora cand va fi remediata problema si cand li se vor debloca banii din conturi.

Clientii Raiffeisen s-au plans nu doar de faptul ca nu au putut face plati cu cardurile, ci si ca li s-au retinut din conturi banii aferenti tranzactiilor esuate si ca nu au fost anuntati de banca cu privire la existenta acestei probleme, pentru evituarea situatiilor neplacute, precum cele in care nu au putut plati cumparaturile la magazine.

Anuntul Raiffeisen:

„Dragi clienți,
În acest moment, tranzacțiile efectuate cu cardurile de debit funcționează cu întreruperi, motiv pentru care vă cerem scuze pentru disconfortul creat. Depunem toate eforturile pentru remedierea situației. De asemenea, vă asigurăm că toate sumele care au fost blocate vă vor fi returnate în cel mai scurt timp posibil.
Mulțumim pentru înțelegere.”

Anterior, Raiffeisen a postat pe Facebook un anunt privind raportul de sustenabilitate, la care clientii bancii au postat mesaje in care-i reprosau bancii ca nu a anuntat probleme privind functionarea cardurilor:

„Nu functioneaza cardurile, nu raspundeti la telefonul de Relatii Clienti…sunteti praf.”

„Ar fi de bun simt sa postati un mesaj ca nu functioneaza cardurile…e putin o bataie de joc ca postati despre solutii digitale dar ignorati complet faptul ca aveti problema care afecteaza utilizatorii”.

„Sunteti jalnici!!! Mi-ati oprit banii de patru ori, desi a dat plata refuzata! Dar bine ca aveti timp sa publicati toate porcariile pe Facebook. La *2000 mai raspundem si noi azi?”

„Cred ca este una dintre cele mai slabe banci cu rezolvarea problemelor clientilor...printre altele, isi permit sa nu recunoasca o procura notariala pentru emiterea unui extras de cont, doar pentru in procura era stipulat „toate opratiunile bancare” si nu explicit „extras de cont”, de parca acesta nu reprezinta o operatiune bancara.”

„Nimic nu merge la noi? Am lasat cumparaturile la Lidl. Va rog sa mi le livrati dvs acasa. Si astept scuze”.

„Avem sume retinute de trei ori din cont pentru o singura plata. Cum intram in posesia banilor? Nu raspunde nimeni la telefon nici la e-mail. Cum se face ca la voi in fiecare saptamana vi se blocheaza sistemul? Atat de competenti sunteti?

Raiffeisen anunta un spectacol de teatru, in timp ce cardurile si internet bankingul nu functionau

In jurul orei 12, Raiffeisen anunta pe Facebook un nou spectacol de teatru, in timp ce cardurile si internet bankingul nu functionau, motiv pentru care a fost taxata de clienti, la comentarii:

„Sunt probleme la plata card?” a intrebat un client.

„In prezent inregistram un incident care impacteaza functionalitatea aplicatiilor de internet banking si utilizarea cardurilor.
Ne cerem scuze pentru inconvenientul creat si te asiguram ca lucram la solutionarea acestuia in cel mai scurt timp posibil.
Iti multumim pentru intelegere! Echipa Raiffeisen Bank”

„Am vrut sa platesc anumite facturi azi, si ce sa vezi surpriza. Este in incident la nivel national si se lucreaza la remedierea situatiei, foarte frumos din partea dvs, nu era mai ok, sa trimiteti un sms de instintare, sa nu ne mai deplasam degeaba?”

„Raiffeisen Bank Romania dar nu ar fi mai corect sa anuntati clientii printr-un sms ceva???? asa cum faceti cu anunturile promo!!! in stilul: bai fraierilor, nu va duceti la cumparaturi si nu va bazati pe serviciile noastre in perioada x!!!!!!”

„La o asemenea banca mă așteptam la o comunicare globală pentru toți clienții în cazul în care întreg sistemul informatic e căzut și nu se pot efectua plăți nici cu cardul fizic nici cu telefonul mobil.”

Alte reclamatii ale clientilor Raiffeisen, postate pe Facebook:

„Am vrut sa scot bani de la bancomat, bani nimic dar pe care mi i-a retinut!”

„Cam dese problemele la Raiffeisen…sunt chestiuni care sunt inacceptabile. Oamenii depind de banii de pe cardurile voastre.”

„Toata ziua ati avut probleme in sistem cu platile, ati blocat mii si mii de lei, dar nu ati putut trimite o informare clientilor vostri, care platesc comisioane frumoase, cum ca sunt probleme si sa evitam. E timpul sa incerc alta banca.”

„Nu stiam de ce nu pot plati nicaieri. Halal.”

„Ma duc la Kaufland cu cos mare, il pun pe banda, dar vanzatoarea imi spune ca nu pot achita cu cardul Raiffeisen. Sa pun toata marfa inapoi la raft. Wtf???”

„Eu am patit asta acum vreo luna-doua, tot la Kaufland.”

„Nu va e rusine. Va dau in judecata. Mi-au disparut 300 de lei din cont. Daca aveam numai 300 de lei ce faceam, ramaneam fara bani? Vrem despagubiri.”

„Urma sa plecam in concediu, m-am dus sa scot 4.000 de lei de la bancomat, m-am trezit si fara cash si fara bani pe card, nu pot sa alimentez masina, nu pot sa fac cumparaturile, nu putem pleca nicaieri, banii sint blocati la ei si ne asigura in continuare ca „se va rezolva in cel mai scurt timp”. Daca pierd 1-2 nopti de cazare achitate deja, cui ii pasa? Cine suporta pierderea? Clientul, banca face mereu sa nu iasa cu nimic in pierdere.”

„Astazi am primit refuz la plata de doua ori la un POS Raiffeisen, apoi a venit surpriza: banii au fost retrasi, desi am primit chitanta cu tranzactie declinata.”

„Patru ore am sunat la relatii clienti azi, fara raspuns. In cat timp imi returnati banii pe care nu i-am ridicat ca nu va mergea sistemul dar din cont au fost retrasi?”

„Ne facem de tot rasul prin magazine, peco etc pentru ca suntei voi incompetenti”.

„De ce nu anuntati cand se intampla? Vad doar acum, dupa. Nu e deloc de calibrul vostru atitudinea asta.”

„Nu raspunde nimeni la reclamatii si la mesaje”.

„Să vă fie rușine pentru că nu este prima dată cănd se întâmplă asta! Stau oameni bătrâni la cozi imense să își ridice pensiile și angajații voștri îi tratează în scârbă și le răd în nas că pentru pensii guvernul se împrumută! Ce treaba are un angajat al unei bănci să îi spună unui pensionar după o viață de muncă că pensia intra greu pe card pentru că guvernul se împrumută ?

Azi pensiile au intrat după ora 16 și nici bancomatele nu vă merg. La ATM Pitești U,4 Argeș se întâmplă lună de lună să dea eroare ambele bancomate și nimeni nu ia nici o măsură.

Angajații băncii stau încuiați cu cheia în Agenție și nu oferă nici un suport clienților ba le mai vorbesc și în scârbă. În locația menționată este un bancomat cu ecran tactil care aproape lună de lună nu eliberează banii sau îi eliberează foarte greu. Am sesizat să fie reparat se repară o perioadă scurtă apoi problema revine! Dacă tratați clientii asa și nu vă pasă o să îi pierdeți! Banca la care fac referire este față în față cu Hotel Ramada Pitești. Nu ar strica să luați niște măsuri acolo atat cu bancmotele cat și cu personalul angajat acolo care se poarta foarte urat!”

ACTUALIZARE

Marti, 14 iulie, ora 8, un client Raiffeisen se plange ca banca nu-i raspunde la telefon si nu stie cand va primi inapoi banii blocati pe card ieri:

„Deci nu se deranjeaza nimeni sa raspunda? In cat timp imi primesc banii? Si *2000 nu e niciodata disponibil, nu se poate asa ceva…

Raiffeisen nu a facut inca niciun anunt cu privire la rezolvarea acestui incident.

Citeste articolul integral pe Bancherul.ro

ING este reclamata de clienti ca le-a inchis conturile, desi si-au actualizat datele personale

ING Bank, reclamatie, actualizare date personale, blocare cont
ING Bank, reclamatie, actualizare date personale, blocare cont

Mai multi clienti ING Bank s-au plans ca banca le-a inchis conturile, motivand ca nu si-au actualizat datele personale, desi ei au facut asta.

„Mi-ati blocat conturile pentru neactualizara datelor, fara niciun preaviz. Asta in conditiile in care am fost chemat deja de vreo doua ori in office pentru actualizare si am avut multiple discutii telefonice cu angajatii vostri pe tema asta. Cred ca in curand banii mei o vor lua pe alt drum”, s-a plans un client al ING.

„De ce nu raspunde nimeni la *2ING? Mi-ati blocat contul pentru neactualizarea datelor si acum nu raspundeti”, a reclamat alt client ING.

ING Bank a trimis clientilor o notificare in care-i ameninta ca le blocheaza accesul la conturi, daca nu-si actualizeaza datele personale, in urmatoarele trei luni. De asemenea, cei care nu si-au actualizat datele pana in 3 iulie, nu vor mai putea avea acces la noi servicii.

„Potrivit legii, avem nevoie de date actualizate despre clientii nostri. Prin urmare, daca nu iti validezi datele inainte de 2020/07/03, nu veti putea accesa produse si servicii noi. In plus, in situatia in care nu iti validezi datele in urmatoarele trei luni, vom fi nevoiti sa-ti blocam accesul la conturile tale”, se arata in notificarea ING trimisa clientilor.

Citeste articolul integral pe Bancherul.ro

Raiffeisen Bank este reclamata de clienti ca nu vrea sa le inchida conturile prin telefon sau online, ci doar printr-o cerere scrisa, intr-o sucursala

raiffeisen-reclamatie
raiffeisen-reclamatie

„Cu ceva ani in urma, Raiffeisen m-a notificat despre decizia de anulare a cardului meu (la care veam o intarziere rate). Bun! Intre timp am achitat tot debitul, sperand sa scap de ei. Nu se poate inchide contul telefonic, ma taxeaza cate 10 ron lunar pentru NICI un serviciu, mai mult, 40 ron pentru administrare card pe care ei l-au reziliat!”, reclama un cititor Bancherul.ro. (vezi aici detalii)

Deschiderea unui cont la Raiffeisen Bank se poate face si online, pe site-ul bancii, fara sa mergi la o sucursala, de aceea banca ar trebui sa le permita clientilor aceeasi procedura si in cazul inchiderii conturilor.

Prevederile contractuale standard aplicate de Raiffeisen Bank in cazul inchiderii conturilor sunt discutabile, fiind susceptibile a fi abuzive fata de clienti.

Conform contractului standard privind serviciile oferite de Raiffeisen Bank, denumit Conditii Generale de Derulare a Operatiunilor Bancare (CGB), care se semneaza de clientii care-si deschid un cont, acesta se poate inchide printr-o „solicitare scrisa, la oricare dintre unitatile bancii, fara a fi necesara justificarea unei astfel de decizii.”

Conform CGB, „ca regula, contul curent poate fi inchis doar daca la data cererii de inchidere nu exista in derulare produse si/sau servicii oferite de Banca care necesita mentinerea in continuare a Contului curent deschis, caz in care Clientul poate relua solicitarea inchiderii contului doar dupa incetarea/modificarea, dupa caz, a raporturilor juridice aferente produselor/serviciilor bancare in derulare.”

„Inchiderea contului se va efectua la data solicitarii; prin exceptie, inchiderea contului curent cu card de debit atasat (card principal si/sau suplimentare) se va efectua dupa 30 de zile calendaristice de la data la care titularul a solicitat Bancii in scris incetarea contractului de cont curent, daca exista inregistrate tranzactii in decontare, utilizand formularul pus de banca la dispozitia sa in acest scop. Daca in aceasta perioada s-au efectuat noi tranzactii prin card care urmeaeza sa vina in decontare, termenul de 30 de zile se va prelungi pana la decontarea tuturor tranzactiilor prin card inregistrate pe cont”, se mai arata in contract.

– De ce nu se poate trimite o solicitare de inchidere a contului prin orice tip de notificare (e-mail, telefon sau aplicatia de online banking), ci doar in scris la unitatile bancii? i-am intrebat pe reprezentantii Raiffeisenk Bank responsabili cu comunicarea, dar n-am primit raspuns.

Banca isi rezerva dreptul sa inchida conturile prin orice mijloace de notificare, inclusiv prin telefon

In timp ce clientii Raiffeisen Bank pot cere inchiderea unui cont curent doar in scris la banca, aceasta isi rezerva dreptul, prin contract, sa inchida conturile clientilor prin orice mijloace de notificare, inclusiv prin telefon.

„Banca va putea sa denunte unilateral raportul juridic de cont curent, oricand, fara a fi necesara justificarea unei astfel de decizii, cu preaviz scris de doua luni calendaristice transmis conform regulilor prevazute la sectiunea Notificari”, se arata in contractul Raiffeisen Bank.

„Orice solicitari, notificari, aprobari, comunicari („Notificarea”) decurgand din prezentele CGB si/sau din contractele specifice incheiate intre banca si client se va face de catre banca in scris, Notificarea putand fi remisa personal si/sau transmisa prin posta si/sau prin fax si/sau prin e-mail si/sau prin SMS mesaj text, la adresa (postala si/sau de e-mail), respectiv la numerele de contact (fax sau telefon mobil), asa cum sunt acestea indicat de catre client prin intermediul canalelor de comunicare puse de banca la dispozitia clientului in acest scop sau prin mesaj postat in cadrul aplicatiei Raiffeisen Online sau Smart Mobile, pentru detinatorii acestor servicii sau prin publicare in pagina de internet a bancii cu acces personalizat (de exemplu, serviciul extras electronic)”, conform CGB.

Ceea ce este un dezechilibru intre drepturile bancii si ale clientilor, astfel ca poate fi considerata o clauza contractuala abuziva.

– De ce banca poate denunta unilateral raportul juridic de cont curent prin toate tipurile de notificari? i-am intrebat pe reprezentantii Raiffeisen, care nu au raspuns.

O alta posibila clauza abuziva in contractul Raiffeisen este prevederea prin care banca isi rezerva dreptul de a inchide conturile nefolosite (dormante) ale clientilor, fara sa-i anunte in prealabil.

„Banca va putea decide oricand inchiderea contului declarat dormant cu sold zero sau debitor, fara notificarea prealabila sau ulterioara a clientului”, conform CGB.

– De ce Raiffeisen Bank nu-si anunta clientii cu privire la trecerea contului in stare dormant? N-am primit raspuns nici la aceasta intrebare trimisa bancii.

Dupa cat timp devine dormant un cont? Nu stim nici asta, pentru ca nu se precizeaza in contract, ci este adusa la cunostinta clientului doar „prin afisare la unitatile bancii”, o alta clauza care poate fi considerata abuziva.

– De ce nu este precizat in contract, in aplicatia de online banking sau pe site-ul bancii dupa cat timp un cont devine dormant, ci doar la unitatile bancii? Raiffeisen Bank nu a raspuns.

O alta prevedere contractuala discutabila este cea prin care se apreciaza de banca ca un cont este inactiv, chiar daca au fost achitate comisioanele aferente acestuia.

Cu alte cuvinte, daca exista un cont pentru care se plateste comisionul de administrare lunara, dar nu se efectueaza plati sau incasari, o anumita perioada de timp, nestiuta, acesta poate fi considerat inactiv si in consecinta inchis.

De ce nu sunt considerate miscari in cont plata comisioanelor aferente contului? Raiffeisen nu a raspuns.

Si aceasta clauza contractuala poate fi considerata abuziva, daca ne gandim ca pot exista situatii in care cineva isi deschide un cont si depune o suma importanta de bani, iar ulterior, timp de mai mult timp, nu mai incaseaza alti banci si nu face plati, riscand astfel sa-i fie inchis contul, pe motiv ca nu este folosit, chiar daca se achita comisionul de administrare.

Citeste articolul integral pe Bancherul.ro.

Cadoul BRD pentru copii, de 1 iunie: le blocheaza alocatiile pe card

Reclamatie BRD alocatie copil
Reclamatie BRD alocatie copil

Cadoul BRD pentru copii de ziua lor, 1 iunie, este blocarea alocatiilor pentru carduri, daca parintii lor au datorii la banca, ceea ce poate fi considerat un abuz.

„Am avut un card la BRD in urma cu 3-4 ani, pe care incasam salariul si alocatia copilului. Acum salariul il primesc pe alt card, iar cand am fost la BRD sa scot alocatia, doamna de la ghiseu n-a vrut sa mi-o dea, pentru ca as avea o datorie mai veche la ei, mai intai sa platesc acea datorie si apoi pot se poate elibera alocatia. E normal asa ceva, sa blocheze banii copilului?”, intreaba un cititor, la Reclamatiibanci.ro.

Nu este normal ca BRD sa retina alocatia copiilor, din simplul motiv ca astfel incalca un drept elementar al copiilor, care trebuie respectat de toata lumea.

Nici macar in cazul executarilor silite nu se pot retine alocatiile pentru copii, pentru niciun fel de datorii, de aceea nici BRD sau alte banci nu ar trebui sa blocheze banii destinati cresterii copiilor.

Citeste stirea integral pe Bancherul.ro

Firma mea are o problema cu o plata facuta prin banca: cum o pot rezolva fara sa apelez la instanta de judecata?

Centrul de Solutionare Alternativa a Litigiilor in domeniul Bancar (CSALB)

„Sunt clientul unei banci, persoana juridica, am efectuat o plata in euro pentru o firma din Germania, in vederea achizitionarii unui autoturism. Dupa 5 zile de la depunerea la banca a ordinului de plata, am solicitat blocarea tranzactiei si restituirea sumei, deoarece am obtinut informatii ca societatea beneficiara nu exista la sediul indicat. Ce obligatii are banca fata de clientul sau care a efectuat plata? Poate fi chemata in judecata pentru refuzul restituirii sumei?”

Aceasta este una dintre problemele cu care firmele se pot confrunta in relatia cu bancile sau IFN-urile si pe care cu greu le pot rezolva, mai ales ca nu pot apela la oficiile de protectie a consumatorilor, ca persoanele fizice, fiind astfel obligate sa recurga la o instanta de judecata, daca nu ajung la o intelegere cu banca.

Asta pana anul trecut, pentru ca, de la inceputul acestui an, un astfel de litigiu poate fi solutionat pe cale amiabila, intr-un timp scurt si cu cheltuieli reduse, cu ajutorul CSALB.

Cum platile si transferurile de bani, precum si alte operatiuni online, au luat amploare in ultima perioada, inclusiv in contextul epidemiei coronavirusului, litigiile dintre banci/IFN-uri cu clientii persoane juridice se inmultesc si ele, de aceea o astfel de facilitate este binevenita.

Din 2020, în cadrul CSALB pot fi soluționate și cererile de conciliere venite din partea persoanelor juridice, pentru probleme legate de servicii de plată și emitere de monedă electronică.

„Condițiile economice pe care le va genera pandemia vor face necesară, și în unele momente chiar indispensabilă, rezolvarea conflictelor în afara instanțelor de judecată, cu costuri financiare și de timp semnificativ mai reduse”, apreciaza CSALB.

Concret, tot ce trebuie sa faca o firma care are un litigiu cu banca precum cel de mai sus este sa ia legatura cu CSALB si sa-i transmita, prin email sau online, prin intermediul aplicatiei dedicate, documentele aferente litigiului, dupa care, daca banca accepta intrarea in procedura, conciliatorii CSALB vor contacta partile si vor incerca sa gaseasca impreuna cu acestea cea mai buna solutie pentru rezolvarea conflictului, in beneficiul ambelor parti.

Marele avantaj al CSALB este ca firma este scutita de necesitatea asigurarii unei expertize juridice de specialitate, de timpul si de cheltuielile necesare pentru un litigiu prin intermediul instantelor de judecata, iar bancile si alte categorii de institutii de plata, la randul lor, pot economisi resurse importante alocate derularii proceselor in justitie si, poate cel mai important, isi pot imbunatati relatia cu clientii, precum si profilul riscului reputational.

Concilierea în cadrul CSALB, disponibilă persoanelor juridice pentru servicii de plată și emitere de monedă electronică

Ca efect al transpunerii în România a Directivei privind serviciile de plată/PSD2, au fost adoptate Legea nr.209/2019 privind serviciile de plată si Legea nr.210/2019 privind activitatea de emitere de monedă electronică, care fac referire la CSALB atunci când reglementează care sunt posibilitățile de soluționare a problemelor pe care le pot avea persoanele fizice și juridice care accesează servicii de plată și emitere de monedă electronică.

Cele doua legi extind competența materială a CSALB și în raport cu persoanele juridice care accesează serviciile reglementate de cele două legi, astfel ca CSALB a organizat fluxul operațional pentru această categorie de clienți persoane juridice.

Alexandru Păunescu, Președintele Colegiului de Coordonare al CSALB

Alexandru Păunescu, Președintele Colegiului de Coordonare al CSALB

“Extinderea competențelor CSALB către persoanele juridice, în urma implementării în România a Directivei privind serviciile de plată, devine un proces firesc în existența Centrului. După ce activitatea de conciliere dintre persoanele fizice și bănci a cunoscut o creștere a notorietății și a valorii beneficiilor de la un an la altul, acum ne confruntăm cu o nouă provocare.

Persoanele juridice se vor putea adresa și ele CSALB pentru a intra în conciliere cu băncile, și nu numai, pentru o serie de spețe care țin de serviciile de plată și de activitatea de emitere de monedă electronică.

Problemele care pot face obiectul solicitărilor unor entități publice și private către CSALB sunt diverse: de la operațiunile prin intermediul ATM-urilor, la transferuri între conturi bancare, până la operațiuni de plată făcute prin internet banking sau prin telefonul mobil. Pot fi chemate la conciliere instituții precum băncile, emitenții de monedă electronică și companiile care furnizează servicii de plăți și fac transferuri de bani.

Dacă pentru persoanele fizice concilierea în cadrul CSALB este gratuită, pentru persoanele juridice se va percepe o taxă de 993 de lei. Aceeași sumă va fi percepută și instituției care furnizează servicii de plată și care va intra în conciliere cu persoana juridică de la care sosește solicitarea”, spune Alexandru Păunescu, Președintele Colegiului de Coordonare al CSALB.

Exemple de servicii de plată care pot face obiectul unor cereri adresate CSALB

– depunerea/retragerea de numerar (prin ATM) într-un/dintr-un cont de plăți (bancar);

– executarea de operațiuni de plată, inclusiv transferuri de fonduri între conturi bancare: debitări directe, inclusiv debitări directe singulare (ex: plăți programate la utilități, rate etc.);

– executarea operațiunilor de plată printr-un card de plată (de debit sau credit) sau printr-un dispozitiv asemănător (telefonul mobil). Ex: plăți prin POS, la comercianți;

– transferuri credit (sume transferate între două conturi);

– emiterea de instrumente de plată și/sau acceptarea de operațiuni de plată (OP, cec, cambie, bilet la ordin, card, internet/phone/mobile/home – banking);

– servicii de inițiere a plății (PISP – de tipul AMAZON);

– servicii de informare cu privire la conturi (AISP – informații agregate despre sumele existente în conturile deschise la mai multe bănci).

Excluderi de la competența CSALB pentru persoanele juridice

– Contractele de credit ale beneficiarilor persoane juridice, indiferent de calitatea avută: împrumutat, garant, fidejusor (excludere in temeiul OG nr.38/2015);

– Operațiunile de schimb valutar, de tip numerar contra numerar, în situația în care fondurile nu sunt păstrate într-un cont de plăți;

– Operațiunile de plată efectuate exclusiv în numerar direct de plătitor către beneficiarul plății, fără intervenția unui intermediar;

– Operațiunile de plată legate de administrarea activelor de tipul instrumentelor financiare (Ex: acțiuni, obligațiuni, Forex), inclusiv distribuirea dividendelor, a veniturilor sau a altor sume similare.

Care sunt categoriile de furnizori de servicii de plată

– instituţiile de credit – ca entităţi care atrag depozite ori alte fonduri rambursabile de la public şi acordă credite în cont propriu (Ex: Bănci);

– instituţiile emitente de monedă electronică (Ex: ORANGE MONEY) – moneda electronică reprezintă o „valoare monetară stocată electronic, inclusiv magnetic, reprezentând o creanţă asupra emitentului, emisă la primirea fondurilor în scopul efectuării de operaţiuni de plată şi care este acceptată de o persoană, alta decât emitentul de monedă electronică” si nu este moneda virtuală;

– instituţiile care prestează servicii poştale de transfer electronic de bani (Ex: Poșta Română);

– emitenţii de carduri, companiile de telefonie mobilă care furnizează şi servicii de plăţi, entităţile care fac transfer de bani. (Ex: MoneyGram, Western Union);

Cum puteti lua legatura cu CSALB

Beneficiarii serviciilor au la îndemână aceleași modalități ca și consumatorii pentru sesizarea CSALB și anume:

– https://cereri.csalb.ro/; persoanele juridice pot trimite cereri de conciliere folosind aceeași aplicație online disponibilă persoanelor fizice pe site-ul www.csalb.ro. Site-ul a fost adaptat în acest sens, dar rămân active și celelalte metode de transmitere a cererilor (e-mail, poștă sau direct la sediul CSALB).

– email, la adresa office@csalb.ro;

– poștă/curier pe adresa București, str. Sevastopol nr. 24 etaj 2;

– direct la sediul CSALB, existând în acest sens formulare specifice;

Procedurile pot fi regăsite pe site-ul www.csalb.ro și sunt similare cu procedurile SAL pentru persoane fizice;

Taxa pentru soluționarea litigiului prin conciliere în cadrul CSALB este în cuantum de 1.986 lei, taxă care se împarte în mod egal între cele două părți (993 lei pentru persoana juridică și 993 de lei pentru instituția financiar-bancară).

Capcanele Revolut: ascunde cursul valutar

Revolut ascunde cursul de schimb valutar si aplica un comision de schimb valutar
Revolut ascunde cursul de schimb valutar si aplica un comision de schimb valutar

Revolut isi momeste potentialii clienti astfel: „calatoreste fara comisioane ascunse. Nu credem in granitele financiare, asa ca e firesc sa te lasam sa cheltui in strainatate in peste 150 de monede cu curs valutar interbancar, cu un mic comision de 0,5% pentru orice suma de peste 5.000 de lire cheltuita lunar.”

De fapt, acel „mic” comision de 0,5% este unul mare. De exemplu, 0,5% din 5.000 de lire sunt 25 de lire comision.

In privinta cursului valutar interbancar, Revolut precizeaza urmatoarele:

„Cursul valutar interbancar este cursul dinamic la care băncile schimbă valute între ele. Este un curs în timp real, motiv pentru care se modifică în mod constant pe aplicația și pe site-ul nostru. Noi primim aceste cursuri de la terți, precum Morningstar și Currencycloud.

Dacă faci schimburi valutare în timpul săptămânii (luni-vineri GMT), beneficiezi de cursul valutar interbancar fără niciun comision pentru toate valutele, cu excepția bahtului tailandez și a grivnei ucrainene, pentru care există un comision de 1%, cu o mică taxă de 0,5% pentru tot ce depășește 20,000 lei în fiecare interval de o lună.

În weekend (sâmbătă și duminică ora Londrei) ratele oferite sunt fixe, pentru protecție împotriva fluctuațiilor, iar acest lucru înseamnă că există taxe de: +0,5% la toate valutele majore (adică USD, GBP, EUR, AUD, CAD, NZD, CHF, JPY, ISK, SEK, HKD, NOK, SGD, DKK, PLN și CZK).”

Dincolo de „mica” mare taxa de 0,5% pentru platile in weekend si pentru sume de peste 5.000 de lire, Revolut nu ne arata, nicaieri pe site, care este nivelul cursului valutar.

O informatie ascunsa din motive probabil bine intemeiate pentru o companie care vrea un profit cat mai mare de la clienti.

Citeste stirea integral pe Bancherul.ro.

Clauze abuzive la Raiffeisen? Cardurile de cumparaturi nu mai pot fi folosite, iar optiunile rate fara dobanda si perioada de gratie nu se mai aplica, daca se amana ratele, conform OUG 37/2020

Clauze abuzive credit Raiffeisen Bank
Clauze abuzive la amanarea creditelor Raiffeisen Bank?

Utilizatorii de carduri de credit (de cumparaturi) Raiffeisen Bank nu vor putea folosi cardurile de credit pe perioada de suspendare a ratelor, conform OUG 37/2020, potrivit unei informari publicate de banca, fara explicatii.

Mai mult, pe perioada suspendarii ratelor nu se aplica optiunea de rate fara dobanda si perioada de gratie la plata dobanzii, ceea ce inseamna ca se calculeaza dobanda pentru intreeaga suma datorata la data suspendarii.

Dobanda la cardurile de credit Raiffeisen este printre cele mai mari dintre cardurile emise de bancile romanesti, cu o DAE de 31,5%. (vezi aici topul dobanzilor la cardurile de credit)

Raiffeisen nu ofera si explicatii privind motivul pentru care cardurile nu mai pot fi utilizate pe perioada de suspendare si nici pentru anularea optiunilor de rate fara dobanda si perioada de gratie.

Banca mentioneaza doar ca in urma aprobarii cererilor de amanare a ratelor pentru cardurile de credit, utilizatorii nu vor mai plati suma minima de plata, care este echivalentul ratei la un credit.

OUG 37/2020 nu prevede modificarea conditiilor de creditare, pe perioada suspendarii ratelor, astfel ca decizia Raiffeisen privind cardurile de credit ar putea reprezenta un abuz.

Nicio alta banca nu a mai anuntat masuri asemanatoare pentru cardurile de credit, amanarea ratelor facandu-se la fel ca la credite, putandu-se utiliza in continuare in aceleasi conditii ca pana acum.

BRD, in schimb, refuza sa amane ratele si la cardurile de credit si la overdrafturi, fara vreo explicatie, motivand ca aceasta este o problema „de resortul Ministerului Finantelor”. (vezi aici detalii)

Iata anuntul Raiffeisen privind suspendarea ratelor la cardurile de credit:

Informatii privind suspendarea la plata pentru un card de credit

Daca soliciti suspendare la plata pentru un card de credit (cumparaturi), este important sa cunosti urmatoarele aspecte:

Conform OUG37/2020 se suspenda la plata obligatiile de plata scadente, care in cazul cardului de cumparaturi sunt reprezentate de suma minima de plata.

Prin urmare, imediat ce solicitarea ta este aprobata:

– nu mai ai obligatia de a rambursa suma minima aplice dobanzi penalizatoare sau sa fii considerat restant;

– Banca va emite in continuare pe perioada de suspendare rapoarte de activitate si te va notifica prin SMS cu privire la suma minima de plata, dar doar cu titlu informativ;

– pe perioada de suspendare cardul nu mai poate fi utilizat;

– daca ai activat pe cardul tau serviciul de debitare directa, acesta va fi anulat ca efect al aprobarii suspendarii. Poti solicita din nou activarea debitarii directe dupa perioada de suspendare, apeland Serviciul Call Center;

– pe perioada de suspendare, facilitatile „gratie” si „rate fara dobanda” nu se aplica, prin urmare se vor calcula dobanzi la intreaga suma datorata la data suspendarii;

– dobanzile calculate pe perioada utilizata si vor fi rambursate esalonat, numai dupa expirarea acestei perioade.

Citeste stirea integral, pe Bancherul.ro

CSALB primeste un numar record de cereri pentru negocieri cu bancile si IFN-urile

Finalul stării de urgență aduce o creștere semnificativă a cererilor prin care consumatorii solicită intrarea în negociere cu băncile în cadrul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), anunta institutia intr-un comunicat, in care mai mentioneaza:

Dacă anul trecut românii trimiteau către Centru, în medie, 41 de cereri de negociere pe săptămână, săptămâna trecută s-au înregistrat 122 de cereri, fiind recordul celor peste patru ani de funcționare a Centrului.

Reacția consumatorilor a venit și după recomandările făcute de cele mai mari bănci comerciale din România, privind avantajele negocierilor în cadrul CSALB.

Alexandru Păunescu, Președintele Colegiului de Coordonare al CSALB

Alexandru Păunescu, Președintele Colegiului de Coordonare al CSALB

“Spre deosebire de alte sectoare de activitate, CSALB a funcționat fără întrerupere în ultimele două luni de restricții generate de pandemie. Acest lucru a fost posibil datorită faptului că soluționarea online și prin mijloace de comunicare la distanță este parte din ADN-ul activității Centrului, ca să folosesc această comparație.

Creșterea de aproape 3 ori a numărului de cereri înregistrate săptămâna trecută arată nevoia de înţelegere și de deschidere a băncilor faţă de consumatori, mai ales după mesajele de încurajare trimise de către acestea, privind negocierea cu consumatorii în cadrul CSALB.

Totodată, și clienții băncilor trebuie să aibă așteptări rezonabile, ținând cont, în primul rând, de posibilitatea instituțiilor de credit de a da curs solicitărilor lor, dar și de volumul uriaș de cereri de suspendare a ratelor cu care se confruntă acestea.

Există consumatori care au sesizat diferența majoră între suspendarea ratelor pe o perioadă de cel mult 9 luni și rezolvarea în cadrul negocierilor cu băncile și a altor probleme precum comisioanele, dobânzile, moneda creditului etc.

Astfel, posibilele soluții oferite gratuit în cadrul Centrului vizează toată perioada de derulare a contractului, nu doar acest an.

O altă diferență este că în cadrul CSALB cererile sunt analizate individual de către bănci, iar soluțiile date de conciliatori sunt personalizate în funcție de fiecare caz în parte.

Pentru cererile de suspendare a plății ratelor conform prevederilor legale, băncile au nevoie de fluxuri automatizate, procesul fiind unul standardizat”, spune Alexandru Păunescu, Președintele Colegiului de Coordonare al CSALB.

Mesaj comun al celor mai mari bănci din România: “Încurajăm negocierea în cadrul CSALB!”Dana Dima (Demetrian), vicepreședinte retail la BCR

Dana Dima (Demetrian) – Vicepreședinte BCR:

Încurajăm clienții, chiar dacă vor opta sau nu pentru soluțiile pe care băncile le-au implementat în această perioadă, să conteze pe sprijinul CSALB. Experiența îndelungată, competențele conciliatorilor sunt deosebit de importante în această perioadă în vederea găsirii unor soluții rapide, dar și optime din perspectiva costurilor clienților. Banca Comercială Română are o colaborare deosebită cu CSALB, grație unui flux rapid de soluționare a unor probleme cu potențial de litigiu. Colaborăm de peste 3 ani și deja 600 de clienți BCR au apelat la serviciile Centrului.

Flavia Popa – Secretar General BRD:

„Modul în care clienții se raportează la bănci se va schimba după această criză în urma căreia băncile au învățat să-și cunoască consumatorii, să-i asculte, să fie suficient de flexibile. CSALB are un rol activ pentru acele categorii de clienți care nu se încadrează nici în condițiile impuse de bănci, nici în cele impuse de Ordonanță. Tocmai de aceea credem că metodele alternative capătă un loc mult mai important decât au avut până acum. Toate acestea sădesc încrederea de care avem nevoie în societate.”Mihai Rotaru, directorul adjunct juridic la Banca Transilvania

Mihai Rotaru – director în cadrul Băncii Transilvania:

Apreciez că procedura în cadrul CSALB va fi una pe care clienții nemulțumiți o vor avea în vedere din ce în ce mai mult în viitor, ca o alternativă rapidă, fără costuri și mai pragmatică în comparație cu un litigiu clasic. În plus, soluția CSALB este fundamentată pe echitate, nu numai pe litera legii. Acest aspect face o diferență fundamentală între sistemul clasic de judecată în fața instanțelor naționale și alternativa pe care CSALB o oferă persoanelor fizice. Un alt aspect relevant este că soluția propusă de conciliatorul CSALB nu este una obligatorie, fiind necesar ca aceasta să fie agreată și acceptată de ambele părți – bancă și consumator.

De la începutul anului și până pe 8 Mai 2020, CSALB a primit 830 de cereri din care s-au format până acum 190 de dosare de conciliere, la care se adaugă 83 de cereri soluționate amiabil, după sesizarea CSALB (aceste cereri nu au mai intrat în procedură de negociere, înțelegerea dintre bancă și consumator s-a realizat direct).

Restul cererilor sunt în faza de analiză sau au fost respinse de către bănci. În ultimii patru ani, beneficiile obținute de consumatori în urma negocierilor (reducerea sau eliminarea unor comisioane, reducerea dobânzilor, scăderea sau ștergerea întregului sold etc) depășesc 2,7 milioane de euro.

CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare.

Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) prin aplicația online aflată pe site-ul www.csalb.ro.

Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 19 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță.

Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).

  1. Pagini:
  3. 1
  4. ...
  5. 32
  6. 33
  7. 34
  8. 35
  9. 36
  10. 37
  11. 38
  12. 39
  13. 40
  14. 41