Educatie financiara

Darea in plata: de ce este mai avantajoasa negocierea prin CSALB decat un proces in instanta

CSALB-litigiu-banca
CSALB-litigiu-banca

O instanta de judecata a respins, recent, cererea clientului unei banci pentru echilibrarea contractului de credit in baza legii privind darea in plata, intrucat cursul francului elvetian (CHF) fata de leu a crescut cu doar 50%, nu cu 52%, cum prevede Legea 77/2016.

Decizia Judecatoriei Moreni, din luna august 2021, a fost luata dupa ultima modificare a legii privind darea in plata si dupa decizia Curtii Constitutionale nr. 431 din 17 iunie 2021, care permite celor cu credite in valuta, in special in franci elvetieni (CHF), sa ceara bancilor si IFN-urilor reducerea ratei la credit, majorata semnificativ in urma devalorizarii leului fata de CHF sau euro (echilibrarea contractului de credit, in jargonul juridic).

Problema este ca unele banci si IFN-uri nu sunt dispuse sa ofere clientilor conditii mai bune pentru plata creditelor si contesta in justitie cererile de dare in plata, bazandu-se pe puterea avocatilor si pe formalismul din instante, care poate prelungi ani de zile adoptarea unei decizii definitive.

De cealalta parte, clientii bancilor sunt nevoiti sa plateasca avocati sau sa se descurge singuri in hatisurile legislative si procedurile judecatoresti, cu riscul pierderii proceselor, chiar daca au dreptatea de partea lor.

Asa cum s-a intamplat in cazul de fata, de la Moreni: clientul unei banci a obtinut, in 14 iunie 2008, un credit ipotecar in valoare de 45.000 franci elvetieni (CHF), moneda care in acel moment avea o cotatie de 2,2476 lei, la cursul BNR.

La 30 iunie 2021, data la care el a trimis bancii o notificare privind darea in plata, cursul CHF/RON era 4,4913 lei, ceea ce inseamna o depreciere a leului fata de CHF cu aproape 100%, cu mult peste pragul minim de 52,6%, prevazut de legea privind darea in plata.

Cu toate acestea, instanta de judecata a apreciat, in mod ciudat, ca deprecierea a fost mult mai mica:

„În ceea ce privește condiția privind impreviziunea prevăzută la art. 4 alin. 1 lit. e din Legea nr. 77/2016, cursul aplicabil în vederea cumpărării monedei creditului publicat de Banca Națională a României la data transmiterii notificării de plată, respectiv 30.06.2021 este de 4,4913 și cursul de schimb publicat de Banca Națională a României la data încheierii contractului de credit, respectiv 14.05.2008, este de 2,2476, ceea ce reprezintă o creștere de 50.04%, sub pragul de 52,6% prevăzut de lege”, conform deciziei instantei.

Insa clientul bancii ar fi pierdut procesul chiar daca devalorizarea leului fata de CHF a fost mai mare de pragul impus de lege. Pentru ca el nu a indeplinit alte conditii cumulative impuse de lege pentru darea in plata.

Astfel, judecatorii au constatat ca nu s-a depus un cazier judiciar care sa ateste ca detinatorii creditului nu au fost condamnati, cum cere legea darii in plata. De asemenea, nu au fost depuse inscrisuri din care sa rezulte destinatia imobilului achizitionat, precum un extras de carte funciara.

Toate aceste proceduri judiciare nerespectate si neincadrarea, la limita, in rigorile impuse de lege, la care se adauga costurile si timpul de asteptare pentru judecata, sunt bariere importante pentru detinatorii de credite in castigarea unui proces cu banca.

De aceea, clientii bancilor care vor sa recurga la solutia darii in plata, ar trebui sa se adreseze mai intai Centrului de Solutionare Alternativa a Litigiilor in domeniul Bancar (CSALB), inainte de a trimite o notificare catre banca, cu riscul ca aceasta sa o conteste in justitie.

CSALB, o instanta pasnica, in care nimeni nu pierde

CSALB este un fel de instanta pasnica, in care reprezentantii institutiei, denumiti conciliatori, avocati cu mare experienta in domeniu, negociaza amiabil cu banca, pentru ca aceasta sa se impace cu clientul care doreste sa solicite darea in plata si sa nu-l dea in judecata.

In cadrul negocierii prin CSALB, in vederea echilibrarii contractului, nu se vor lua in considerare constrangerile legale, precum cele stabilite in Legea privind darea in plata, astfel incat clientul bancii va putea sa obtina conditii mai favorabile pentru rambursarea creditului, chiar daca devalorizarea leului este mai mica de 52,6% sau daca nu a indeplinit alte cerinte legale, precum obtinerea unui extras de carte funciara.

Singura conditie pentru ajungerea la o intelegere amiabila cu banca este buna-credinta, adica disponibilitatea clientului de a-si achita creditul, in functie de situatia financiara si sociala a acestuia din prezent. Si, fireste, este nevoie ca si banca sa fie de acord sa ofere concesii clientului, in vedere mentinerii unei relatii pe termen lung cu acesta.

Iata un exemplu de conciliere de succes intr-un caz de dare in plata in cadrul CSALB:

„Banca a acordat familiei Z. un credit de nevoi personale cu ipotecă în valoare de 35.000 EUR în aprilie 2008. În septembrie 2016 au fost stopate contractul de credit și graficul de rambursare ca urmare a depunerii notificării de dare în plată.

Pentru a stinge litigiul și a găsi o soluție la restanțele de peste 10.000 de euro, banca a propus stingerea amiabilă a litigiului, în cadrul CSALB. Creditorul a eliminat pe viitor comisionul de adminstrare credit, a returnat același comision încasat de la acordarea împrumutului până la notificarea de dare în plată și a renunțat la o treime din dobânzile restante. În total, beneficiile directe obținute de consumator depășesc 7.500 de euro.”

De aceea, o negociere amiabila a unui astfel de litigiu privind darea in plata, prin intermediul CSALB, poate reprezenta o alternativa benefica, atat pentru client, cat si pentru banca, din urmatoarele motive:

1. Negocierea prin CSALB este gratuita, nu se plateste niciun onorariu sau comision;

2. Timpul de solutionare a negocierii cu banca este de maxim 3 luni, comparativ cu cativa ani in care poti astepta decizia definitiva a unei instante;

3. Conciliatorii sunt specialisti in domeniul juridic, majoritatea avocati de mare calibru si experienta, ceea ce reprezinta o garantie a reusitei procesului de conciliere.

4. Printr-o conciliere amiabila, ambele parti au garantat un anumit castig, pe cand intr-un proces exista riscul sa pierzi totul.

Peste 25 de procese au încetat anul acesta deoarece băncile și consumatorii au decis să-și rezolve problemele prin negociere, în cadrul CSALB.

Alexandru-Paunescu-csalb-reclamatie
Alexandru Paunescu

Alexandru Paunescu, presedintele Colegiului de coordonare al CSALB, recomanda bancilor sa accepte negocierea cu clientii a cererilor de dare in plata:

„Ținând cont de clarificările termenului de impreviziune acceptate de CCR ca fiind constituționale, recomandăm băncilor să fie mai deschise față de solicitările de reechilibrare a contractelor formulate de către consumatori, atunci când sunt întrunite condițiile prevăzute de lege.

Vorbim de cei care vor să recurgă la instanță pentru rezolvarea unor situații punctuale, cum ar fi dobânzi, comisioane, eliminarea sau modificarea unor clauze contractuale.

Iar invitația pe care o adresăm este ca aceste reechilibrări să se facă direct, între consumatori și bănci sau instituții financiare nebancare, iar dacă rezolvarea directă nu are finalitatea dorită, să se apeleze la procedurile derulate în cadrul CSALB, prin negociere și cu implicarea unui specialist neutru, conciliatorul.

De altfel, vedem că inclusiv Curtea Europeană de Justiție recomandă negocierea individuală.”

raiffeisen-reclamatie

Raiffeisen Bank, amendata de ANPC pentru ca nu a respectat un ordin de despagubire a clientilor cu dobanzi majorate la credite

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a anuntat, intr-un comunicat, ca a amendat Raiffeisen Bank cu 100.000 de lei pentru ca „in timpul scurs de la termenul pronunțării sentinței definitive a instanței, respectiv 6.02.2020, de aproximativ 1 an și 7 luni – nu a dat curs obligației stabilite, consumatorii fiind prejudiciati, pe de o parte, prin faptul ca sumele reținute incorect, din comisioane, nu au fost încă restituite și pe de altă parte, nu s-au efectuat și aplicat recalculările dobânzilor pentru creditele restructurate.”

In urma cu sapte ani, Raiffeisen Bank a fost amendata de ANPC pentru ca a majorat, nejustificat, costul creditelor restructurate pentru aproximativ 14.000 de clienti, prin includerea unui comision in dobanda, problema nefiind inca rezolvata de banca.

Raiffeisen Bank a recunoscut, intr-un raspuns transmis Bancherul.ro, ca a inceput sa implementeze ordinul ANPC, dar inca nu l-a finalizat:

„In baza deciziei banca a trecut la implementarea ordinului ANPC in conformitate cu care comisionul de administrare nu putea fi inclus in marja de dobanda la restructurarea creditelor.

Astfel, dupa refacerea calculelor potrivit principiului ca marja de dobanda si comisionul sunt elemente distincte, banca va restitui clientilor eventualele sume colectate in plus, iar in situatia clientilor la care din acest calcul ar rezulta sume de platit in plus de catre clienti, banca va renunta la aceste sume pentru a nu-i afecta pe clienti.” (vezi aici detalii)

Comunicatul ANPC:

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a luat atitutdine față de modul în care Raiffeisen Bank a înțeles să aplice o sentință definitivă a instanței, conform căreia aproximativ 14.000 de clienți ai băncii, beneficiari de credite, au fost afectați financiar de o practică incorectă a acesteia.

Mai exact, prin Ordinul 280/09.07.2014, al președintelui ANPC – menținut de instanță prin sentință definitivă – a fost dispusă încetarea practicii comerciale incorecte ce constă în decizia unilaterală de a mări, la momentul restructurării creditelor, marjele din componenţa dobânzii, prin introducerea în marjele de dobândă a comisionului de administrare la care banca a renunţat expres prin actele adiţionale semnate cu clienţii.

Această practică a fost constatată definitiv de instanțele de judecată ca fiind o practică contrară diligenţelor profesionale, operatorul economic a profitat de dificultățile financiare ale consumatorilor, care nu aveau posibilitatea de plată a ratelor creditului, cu ocazia restructurării, după o perioadă scurtă în care ratele au avut o valoare redusă, a mărit nejustitificat dobânzile percepute, determinând consumatorii să încheie actele adiționale și prin crearea aparenței unui beneficiu constând în renunțarea Raiffeisen Bank la încasarea comisionullui de administrare, în realitate costul creditului nefiind diminuat din moment ce reducerea determinate de renunțarea la comisionul de administrare a fost depășită de majorarea produsă de modificarea dobânzii.

Dat fiind că, în urma monitorizării procesului de remediere a efectelor negative din punct de vedere financiar, pentru consumatori, generate și constatate, în 2014, de practica comercială incorectă a băncii, aceasta – în timpul scurs de la termenul pronunțării sentinței definitive a instanței, respectiv 6.02.2020, de aproximativ 1 an și 7 luni – nu a dat curs obligației stabilite, consumatorii fiind prejudiciati, pe de o parte, prin faptul ca sumele reținute incorect, din comisioane, nu au fost încă restituite și pe de altă parte, nu s-au efectuat și aplicat recalculările dobânzilor pentru creditele restructurate, ANPC a aplicat o amendă contravențională de 100.000 lei, la care se adăugă propunerea aplicării

– sancţiunii complementare de suspendare a activităţii băncii cu privire la practica comercială incorectă ce constă în decizia unilaterală a băncii ca la momentul restructurării creditelor, să mărească marjele din componenţa dobânzii, prin introducerea în acestea a comisionului de administrare la care aceasta a renunţat expres prin actele adiţionale semnate cu clienţii și de restituire a sumelor incasate incorect către consumatori până la încetarea practicii comerciale incorecte (măsură aplicată în premieră, în România)

– sancțiunii complementare de restituire a contravalorii comisionului de administrare camuflat sub forma unei componente a marjei de dobândă, în termen de maximum 15 zile.

ANPC supraveghează atent piața și, așa cum legea prevede, se îngrijește ca drepturile consumatorilor să fie respectate de operatorii economici, iar actul comercial să fie unul echitabil, legal și just fără ca vvreuna din părți să fie prejudiciată.

Opinia Raiffeisen Bank:

Raiffeisen Bank ne-a transmis urmatoarea opinie, dupa publicarea articolului:

„Ordinul ANPC a fost implementat inca din 2014, respectiv banca nu mai foloseste modalitatea de restructurare a creditelor mentionata in respectivul act administrativ.

In plus, banca a inceput sa analizeze in mod proactiv impactul asupra clientilor, atat pozitiv, cat si negativ, astfel incat pentru clientii care ar fi putut fi impactati negativ sa calculam si restituim sumele.

Calculul este unul relativ complex, iar banca s-a preocupat sa gaseasca solutii de automatizare a procesului, intre timp procesarea desfasurandu-se manual.

Bineinteles ANPC a fost informata privind desfasurarea acestui proces. In context, consideram ca noul Ordin al Presedintelui ANPC nu este o masura necesara, pentru ca vizeaza o practica ce in prezent nu mai exista si, totodata, se refera la masuri pe care banca le implementeaza deja.

De asemenea, banca a actionat prudential si a provizionat aceste sume in exercitiul financiar anterior. In acelasi timp, vom analiza in detaliu continutul procesului verbal si respectiv al ordinului si vom contesta in instanta acele prevederi care exced, in opinia noastra, cadrul legal aplicabil.”

CSALB_banca-intelegere-amiabila

Bancile vor sa negocieze litigiile cu clientii prin CSALB

Criza sanitară îi afectează pe consumatori, comercianți și întregul mediu economic, dar are și părți bune, spun reprezentanții celor mai mari instituții financiare din sistemul bancar, potrivit unui comunicat al Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), in care se adauga:

În 2020 și 2021, peste 708.000 de consumatori au solicitat băncilor amânarea plății ratelor, la care se adaugă cei care au cerut acest lucru IFN-urilor.

Cu toate acestea, pandemia a facilitat îmbunătățirea relației consumatorilor cu băncile, iar negocierea în cadrul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) este un instrument pe care instituțiile de credit vor să îl folosească mai mult în perioada următoare.

Analizarea situațiilor individuale și găsirea soluțiilor personalizate sunt mai dezirabile decât moratoriile care oferă soluții generale, spun reprezentanții băncilor.

SOLUȚIILE COLECTIVE AU TRECUT, NEGOCIEREA INDIVIDUALĂ RĂMÂNE

Alexandru Păunescu, Președintele Colegiului de Coordonare al CSALB:

„În acest moment nu mai putem vorbi de bănci care nu se implică în soluționarea alternativă. Vorbim, în schimb, de bănci care se implică mai mult și de bănci care se implică mai puțin.

Din fericire, vorbim deja de mii de negocieri care s-au purtat în cadrul CSALB, dintre care aproximativ 2.000 s-au încheiat cu împăcarea părților și cu acceptarea soluției propuse de conciliatori. Este un proces de schimbare a unei mentalități: sunt tot mai puține instituțiile care clasează multe cereri, iar cele mai mari bănci din sistem arată o deschidere spre negociere, inclusiv în relația directă cu propriii clienți.

Dincolo de cifre, oamenii vor să interacționeze cu o persoană care să îi asculte. Rolul “social“ al Centrului, exprimat prin intermediul colegilor de la Secretariatul de Procedură (n.n. departamentul din CSALB care preia cererile și intermediază legătura între consumatori, comercianți și conciliatori), s-a manifestat mai puternic și în acest sens. Consumatorii au primit informații utile, referitoare la procedura concilierii încă din faza premergătoare celei de soluționare alternativă propriu-zisă, inclusiv în legătură cu anumite detalii contractuale care nu au fost înțelese de la bun început.

Au fost cazuri când consumatorii au fost mulțumiți pentru faptul că li s-a facilitat accesul direct la o persoană cu capacitate de decizie din partea băncilor, chiar dacă, ulterior, respectivul dosar nu s-a finalizat printr-o înțelegere între părți.

Pandemia a umanizat mult relațiile consumator-bancă: se pune mai mare preț pe empatie, pe implicare, pe ajutorare. E aproape imposibil ca pe parcursul derulării unei relații contractuale să nu se întâmple evenimente neprevăzute. Iar exemplul cel mai la îndemână este pandemia, care a întrerupt relații sociale, relații contractuale, a dat peste cap afaceri, a schimbat importanța unor industrii.

De aceea, băncile care sunt aproape de consumatorii aflați în dificultate pe parcursul derulării contractului vor culege roadele încrederii acestora și în anii următori.”

CU CE RĂMÂNEM DIN CRIZA PROVOCATĂ DE PANDEMIE?

CSALB a întrebat top-managementul celor mai mari bănci comerciale din România despre modul în care pandemia a schimbat relația consumatori-bănci.

Interviurile au fost luate de analistul financiar Irina Chițu, la începutul lunii aprilie.

Montajul video poate fi consultat aici. 

Florin Dănescu, Președintele executiv al Asociației Române a Băncilor:

„Am văzut cum acțiunile băncilor s-au accelerat, volumul de lucru a fost foarte mare dintr-o dată, într-o perioadă scurtă. În perioada pandemiei băncile au fost supuse unei cereri mai mari chiar și de 20 de ori decât într-o perioadă obișnuită.

Acest câștig de viteză, de procesualizare mai rapidă, de determinare a situației individuale a clienților pe tipuri de probleme și experiența pe care o are CSALB, ar trebui preluate și folosite în continuare în relația cu clienții.

Pe de altă parte, știu că așteptarea clienților noștri este să putem schimba condițiile contractuale pur și simplu, în funcție de piață. Dar, mai ales în situații de criză, acest lucru poate însemna costuri pe care chiar și băncile nu și le pot asuma. Așadar, așteptările trebuie să fie echilibrate.”

Dana Dima (Demetrian), Vicepreședinte BCR:

„Soluția legislativă de amânare a ratelor ne-a determinat să luăm rapid soluții pentru mulți clienți în același timp, dar cred că o strategie aplicată problemelor individuale ale clienților este favorabilă unei soluții pe termen limitat.

Credem în soluții legislative și reglementare, dar credem și în soluții individuale pe care le putem aplica în cazurile în care clienții întâmpină, în cadrul parteneriatului comercial, dificultăți de plată.

Am învățat din discuțiile pe care CSALB le-a avut cu clienții și ne-am întors către procesele noastre interne și ne-am spus: Trebuie să schimbăm ceva aici! Trebuie să fim mai prezenți! De exemplu, în 2020, când am intrat în procesul de amânare la plată a ratelor, am sunat câteva zeci de mii de clienți să-i întrebăm dacă vor avea probleme după ce vor finaliza această perioadă de amânare la plată.”

Flavia Popa, Secretar general BRD:

„Pandemia, pe lângă răul produs, a provocat și o accelerare a proceselor. Dacă ar fi să alegem ceva din lecția care ni s-a aplicat din cauza pandemiei, ar fi aceea că ne-a învățat să fim mult mai rapizi și să căpătăm încredere să colaborăm cu clienții noștri de la distanță. Pe de altă parte, moratoriile nu au făcut decât să uniformizeze practicile pe care deja, mulți dintre noi în sistemul bancar, le puseserăm în aplicare pentru clienții noștri.

Cât privește negocierea cu consumatorii în cadrul CSALB, dacă mă uit la 2020 am avut o creștere de 45% a disputelor soluționate cu ajutorul conciliatorilor. Banca are tot interesul să aibă clienți mulțumiți, dar și clienți care își pot asuma obligațiile până la capăt și care, la rândul lor, își țin promisiunea.”

Omer Tetik, Președintele Băncii Transilvania:

„Cred că pandemia ne-a învățat, de fapt, dificultățile din viața clienților noștri persoane fizice și juridice. Acestea pot fi structurale sau conjuncturale. De aceea, soluțiile nu pot fi simple și fixe, ci trebuie adaptate. Depinde foarte mult de unde vine dificultatea financiară a clientului. Dacă este legată de conjunctură, atunci încercăm să găsim soluții cu amânare de rate, cu renunțarea la anumite condiții contractuale.

Dacă problemele sunt pe termen mediu și lung, atunci încercăm să găsim soluții nu doar pentru acest client, ci pentru tot segmentul de clienți care au probleme similare. Și, aici, CSALB poate fi ca o enciclopedie pentru că vede multe spețe și nu fiecare trece prin criză cu dificultăți sau probleme similare.

Dacă pandemia va mai avea un val, trebuie să ne regândim toată structura. Pentru că doar amânând ratele, nu rezolvăm problema în sine. Cel mai important lucru este ca băncile să continue finanțările, activitatea de creditare, ca să ne asigurăm că oamenii vor avea joburi, vor putea consuma sau investi.

MAI MULTE CERERI FAȚĂ DE 2020

Aproape 650 de români (cu 20% mai mulți decât în T1 2020) au trimis cereri către CSALB în primele trei luni ale acestui an, pentru identificarea de soluții amiabile în relația cu băncile și IFN-urile. Din totalul cererilor primite, 440 sunt adresate băncilor, iar 204 IFN-urilor.

Numărul total de dosare constituite în T1 2021 a ajuns la 130, dintre care 127 au fost formate în relația cu băncile, în vreme ce la nivelul IFN-urilor au fost constituite doar 3 dosare. Față de aceeași perioadă a anului trecut, se înregistrează o scădere cu 15% a numărului de dosare formate.

Totodată, 54 de cereri au fost soluționate amiabil de către comercianți, după sesizarea CSALB (comercianții au negociat direct cu consumatorii), respectiv 39 de cereri soluționate amiabil de bănci și 15 cereri soluționate amiabil de către IFN-uri. Numărul de soluționări amiabile a crescut în comparație cu aceeași perioadă a anul trecut cu aproximativ 23%.

În primele trei luni ale anului, 94% dintre negocieri s-au încheiat cu împăcarea părților și doar în 6% dintre dosare una din părți sau ambele au refuzat soluția propusă de conciliatorii CSALB. 

CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 19 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).

Ghid pentru reluarea platilor la creditele cu rate amanate

Scopul ghidului: informaţii utile și sfaturi menite a-i ajuta pe cei care și-au amânat ratele la credite să reia plăţile fără dificultăţi, iar dacă sunt probleme, să le rezolve.

Ghidul conţine informaţii utile și sfaturi pentru deţinătorii de credite la bănci și IFN-uri afectaţi de criza COVID-19 și nevoiţi să-și amâne ratele la credite, cu scopul de a-i ajuta să reia plata ratelor, după suspendare, sau să-și rezolve problemele care ar putea apărea după încheierea perioadei de suspendare a plăţilor.

Ghidul are și o secţiune interactivă, cu răspunsuri la întrebările punctuale trimise de cei care au nevoie de diverse informaţii și sfaturi sau întâmpină probleme în relaţia cu banca/IFN-ul.

Ce faci daca nu poti sa platesti ratele la credite, dupa ce le-ai amanat? Ghid lansat de Provident

Clienții care au decis să-și amâne plata ratelor au la dispoziție, începând de astăzi, un Ghid pentru revenirea la plata ratelor.

Provident Financial România lansează un ghid care să ajute consumatorii să se pregătească pentru revenirea la plata ratelor, dar și să gestioneze situațiile în care nu pot relua plățile la data stabilită, conform unui comunicat de presa, in care se mai mentioneaza:

Aproape 4.000 de clienți Provident România au solicitat amânarea la plată a ratelor de la începutul pandemiei și până în 15 martie 2021 în baza actelor normative emise de Guvern.

În total, amânarea la plată a ratelor în baza ordonanțelor de urgență a fost implementată pentru aproape 2.700 de contracte și 215 contracte au primit păsuire în baza politicii interne de amânare la plată a ratelor a Provident.

Pentru a veni în sprijinul clienților Provident dar și a consumatorilor de servicii financiare care nu sunt clienții companiei și care și-au amânat ratele, Provident lansează Ghidul pentru reluarea plăților la creditele amânate.

Astfel, în acest ghid, consumatorii vor găsi informații despre cum să se pregătească pentru reluarea plății ratelor, despre costurile suplimentare survenite în urma amânării, dar și sfaturi despre pașii care trebuie urmați în cazul în care nu pot reveni la plata ratelor la data stabilită cu instituția financiară.

Prin acest demers, consumatorii vor putea fi mai bine pregătiți pentru reluarea plăților și vor avea la îndemână sfaturi și informații utile care să-i ajute să gestioneze orice posibilă situație legată de revenirea la plata ratelor amânate. Astfel, Ghidul, care a fost realizat împreună cu platforma www.Bancherul.ro, va fi disponibil și pe acest portal, dar și pe www.reclamatiibanci.ro, unde consumatorii vor primi răspunsuri la eventualele întrebări și nelămuriri cu privire la acest subiect în secțiunea interactivă dedicată.

,,Criza generată de pandemia COVID-19 ne-a afectat pe toți și, din păcate, am avut clienți ale căror venituri au fost diminuate și nu au mai avut posibilitatea să achite ratele la scadență. Noi am fost întotdeauna înțelegători cu clienții noștri atunci când aceștia au întâmpinat dificultăți la plata ratelor, mai ales că 8 din 10 clienți au cel puțin o întârziere la plată pe parcursul unui an. În toată perioada pandemiei, am încercat să găsim soluții astfel încât să îi ajutăm să treacă mai ușor peste aceste dificultăți. Ghidul a fost gândit tocmai pentru ca revenirea la plata ratelor să nu fie o povară și mai mare iar clienții să fie pregătiți pentru eventualele situațiile care pot apărea. Mai mult, ghidul nu se adresează doar clienților Provident, ci este un intrument de folos și pentru clienții altor instituții financiare”, a declarat Florin Bâlcan, director general Provident Financial România.

Ghidul a fost realizat cu sprijinul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor Bancare.

“Reluarea plăților, după perioada de amânare a ratelor, poate fi un moment dificil pentru mulți consumatori de servicii și produse financiare bancare și nebancare. Mulți dintre cei care s-au văzut nevoiți să apeleze la această soluție nu și-au îmbunătățit situația financiară, iar pentru alții aceasta chiar s-a agravat. Atât băncile, cât și IFN-urile cunosc realitatea economică și problemele sociale generate de pandemie și constatăm că sunt dispuse să își ajute clienții. CSALB a primit de la începutul anului aproximativ 600 de cereri de la consumatorii care doresc să intre în negociere cu băncile și IFN-urile pentru a obține soluții care să le permită continuarea contractelor de credit în condiții mai ușor de suportat. Mulți au obținut reduceri de comisioane, scăderi ale ratei de dobândă, ajustări din principal sau perioade de grație suplimentare, în afara termenului maxim de 9 luni prevăzut în moratoriile legislative”, a declarat Liviu Fenoghen, director CSALB.

Ghidul este disponibil atât pe website-ul Provident, dar și prin canalele de comunicare al CSALB.

Sursa: Bancherul.ro

dobanzi-carduri-credit

La care banca refinantez un card de credit cu dobanda mare?

Dobanda la cardurile de credit difera foarte mult de la o banca la alta, astfel ca optiunea de refinantare a unui card cu dobanda mare la o banca unde rata este mai mica poate aduce economii importante de bani.

Dobanzile la cardurile de credit variaza intre 13% la CEC Bank si 29% la OTP Bank, iar Dobanda Anuala Efectiva (DAE), indicatorul pentru costul total al unui imprumut, care include atat dobanda, cat si comisioanele, pleaca de la 16% la CEC Bank si ajunge la aproape 39% in cazul cardului de credit Card Avantaj de la Credit Europe Bank, conform topului realizat de Bancherul.ro, care a luat in calcul cardurile emise de 14 banci.

Ceea ce inseamna ca daca refinantam un card de credit care are o DAE de 37%-38% cu un nou card de credit, cu o DAE de numai 15%-16%, inseamna o reducere la jumatate a costului de creditare.

Cardurile de credit cu cele mai mici dobanzi sunt cele emise de CEC Bank (13,3%), Libra Bank (14,13%) si Idea Bank (19%), iar cardurile cu cele mai mari dobanzi sunt ale OTP Bank (29%), Credit Europe Bank (28%) si BCR (28%).

Dobanda medie a celor 17 carduri de credit luate in calcul este 23,78%, iar DAE medie este 28,7%, neschimbata fata de luna precedenta.

Principalul avantaj al cardurilor de credit este optiunea de rate fara dobanda, care permite utilizatorilor sa achite un produs in mai multe rate lunare, fara sa plateasca dobanda standard aferenta cardului.

Numarul ratelor fara dobanda pleaca de la 6, la OTP Bank si BRD, pana la 24, in cazul cardurilor emise de CEC Bank si Credit Europe Bank.

Optiunea ratelor fara dobanda este valabila, insa, in anumite conditii, in functie de banca: exista o suma minima a platii, uneori un comision si este valabila doar in cazul unor magazine partenere din tara. La unele banci, precum CEC Bank, ratele fara dobanda sunt valabile la orice comerciant din lume.

Majoritatea bancilor ofera utilizatorilor de carduri si bonusuri pentru platile cu cardurile de credit, sub forma de puncte valorice sau reduceri din valoarea produselor.

Diferente mari si la comisioane, nu doar la dobanzi

Nu doar la dobanzi, ci si la comisioane exista diferente mari de la o banca la alta.

De exemplu, comisionul de retragere numerar la ATM-ul propriu este 0 la patru banci (ING, BRD, Raiffeisen si Banca Romaneasca), dar poate ajunge la 3% la BCR.

Pentru retragerile de numerar la bancomatele altor banci, comisionul este 0 doar la BRD si Banca Romaneasca, iar cele mai ridicat este la BCR, de 3% din suma retrasa de pe card.

Citeste articolul original pe Bancherul.ro

dobanzi-refinantare-credite

La care banca refinantez un credit de nevoi personale?

Dobanzile pentru un credit destinat refinantarii altui imprumut mai scump variaza intre 7,63% la Banca Transilvania si 14,45% la Idea Bank, conform topului realizat de Bancherul.ro, care a luat in calcul un numar de 24 de credite acordate de 15 banci.

Clasamentul a luat in calcul doar dobanzile standard, nu cele valabile in conditii speciale, precum virarea salariului intr-un cont al bancii sau incheierea unei asigurari de viata.

Primele cinci banci cu dobanzile cele mai mici la creditele de refinantare sunt, in ordine, Banca Transilvania (dobanda variabila de 7,63% si fixa de 8,9%), Banca Romaneasca (dobanda fixa de 8,95% si variabila de 9,38%), Raiffeisen Bank (dobanda fixa de 9%), BCR (dobanda fixa medie de 9,49%) si Garanti BBVA (dobanda fixa de 8,64%).

La polul opus, bancile cu cele mai mari dobanzi pentru un astfel de imprumut sunt Idea Bank (dobanda fixa medie de 14,45% si variabila medie de 13,63%), Unicredit (dobanda fixa de 13,99%), Libra Bank (dobanda variabila medie de 13,43%), Patria Bank (dobanda variabila medie de 12,48%) si Alpha Bank (dobanda fixa medie de 12,25%).

Dobanda Anuala Efectiva (DAE), indicatorul pentru costul total al unui imprumut, care include si comisioanele, nu doar dobanda, calculat pentru un credit in valoare de 23.000 de lei pe cinci ani, porneste de la 7,9% la Banca Transilvania si ajunge la 16,83% la Idea Bank.

DAE medie a celor 24 de credite este 12,26%, in scadere de la 12,44%, cat era luna trecuta, dupa ce cateva banci au scazut dobanzile.

Astfel, BRD a diminuat dobanda la creditul de refinantare de la 10,58% la 10%, Banca Romaneasca de la 8,95% la 8,6%, iar Raiffeisen Bank de la 12,75% la 9%.

Cateva banci, precum BRD, Raiffeisen Bank, Patria Bank si Banca Romaneasca au credite speciale pentru refinantarea altor imprumuturi, in timp ce alte banci, precum ING sau Patria Bank, ofera un discount de dobanda de 0,5 sau 1 punct pentru refinantarile de la alte banci.

Cu cat poate scadea rata dupa refinantare

Rata unui credit de 23.000 de lei pe 5 ani poate scadea de la 545 de lei, calculata pentru cea mai mare dobanda (DAE de 16,83%) la creditul Idea Bank, la 462 de lei, daca respectivul credit este refinantat la Banca Transilvania, cu cea mai mica DAE (7,9%).

Economiile lunare ajung astfel la 83 de lei, iar insumate pe o perioada de cinci ani insumeaza aproape 5.000 de lei.

Citeste articolul integral, pe Bancherul.ro

dobanzi-refinantare-credite-ipotecare-top

Care sunt bancile cu cele mai mici dobanzi pentru refinantarea unui credit ipotecar

Cele mai mici dobanzi la creditele in lei pentru refinantarea unui credit ipotecar, pentru cumpararea sau constructia unei locuinte, se gasesc la CEC Bank, Banca Transilvania (BT) si BCR, conform clasamentului realizat de Bancherul.ro, care a luat in cacul 25 de tipuri de astfel de imprumuturi, oferite de bancile romanesti.

Dobanda cea mai mica, la creditul ipotecar/imobiliar al CEC Bank, de 4,38%, este variabila, formata din marja fixa a bancii, de 2,5%, valabila pe toata perioada imprumutului, la care se adauga IRCC (Indicele de Referinta pentru Creditele Consumatorilor), in prezent 1,88%, care se modifica trimestrial, in functie de evolutia dobanzilor pietei interbancare.

Ceea ce inseamna ca rata la un credit cu dobanda variabila se modifica la fiecare trei luni, dupa cum variaza IRCC: uneori scade, cum este cazul in prezent, dupa care, fireste, va urma o crestere. In general, insa, este de asteptat ca dobanzile in lei sa se stabilizeze pe termen lung la niveluri mai scazute decat in prezent, in vederea convergentei cu cele din zona euro, la care Romania urmeaza sa adere.

Cei care vor siguranta unei dobanzi fixe pe toata perioada de rambursare a creditului au o singura alternativa: creditul imobiliar cu dobanda fixa de la BRD, care este cea mai ridicata dintre restul creditelor: 7,11%.

Exista si credite cu dobanzi fixe doar in prima parte a creditului, pe perioade de 5 sau 10 ani, dupa care dobanda devine variabila.

Cea mai mica dobanda pentru astfel de credite este la BRD: 5,21% in primii cinci ani de credite, dupa care se aplica o dobanda variabila formata dintr-o marja de 3,77% plus IRCC, astfel incat costul total al acestui tip de imprumut, reflectat de Dobanda Anuala Efectiva (DAE), care include atat dobanzile cat si comisioanele, ajunge la 6,36%, printre cele mai ridicate din piata.

DAE medie a celor 25 de credite ipotecare luate in calcul este 5,77%, cea mai mica DAE fiind de 5,01%, la CEC Bank, iar cea mai ridicata ajunge la 8%, la BRD.

Un numar de opt banci au DAE intr-un interval de 5 – 5,5%: CEC Bank (5,01%), BT (5,08%), BCR (5,11%), Libra Bank (5,13%), Banca Romaneasca (5,23%), Garanti BBVA (5,28%), Credit Europe (5,31%) si Alpha Bank (5,34%).

Citeste stirea integral, pe Bancherul.ro.

dobanzi-depozite-lei-banci

Topul bancilor cu cele mai mari dobanzi la un depozit in lei

Dobanda medie platita de banci pentru un depozit in lei la termen de 12 luni constituit la ghiseu de persoanele fizice a scazut in luna ianuarie 2021 la 2,06%, de la 2,16%, conform topului dobanzilor pentru economii practicate de cele mai mari 15 banci, realizat de Bancherul.ro.

In cazul depozitelor facute online, prin aplicatiile de internet/mobile banking ale bancilor, dobanda la acelasi termen a scazut de la 2,26% la 2,17%.

Un numar de cinci banci (Banca Transilvania, CEC Bank, Alpha Bank, First Bank si Credit Europe Bank) au taiat in aceasta luna din dobanzile la termen in lei.

Bancile reduc nivelul dobanzilor la depozite in urma scaderii dobanzilor din piata interbancara (ROBOR), o consecinta a ajustarii dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei (BNR), care a fost diminuata, saptamana trecuta, cu un sfert de punct, de la 1,5% la 1,25%.

Prin urmare si dobanzile pietei interbancare sunt in scadere: ROBOR la 3 luni a ajuns la 1,59%, de la 1,78% cat era inainte de decizia BNR.

Bancile cu cele mai mari dobanzi la depozitele in lei

Cea mai mare dobanda pentru un depozit in lei o gasim la CEC Bank: 3,5% pentru un depozit la termen de 3 ani (36 de luni), facut prin aplicatiile online. La polul opus, cea mai mica dobanda este platita de BRD – 1,65%.

Cea mai mica dobanda la un depozit in lei, de 0,1%, este cea la un depozit pe termen de o luna, la BRD si ING Bank.

Cea mai ridicata dobanda la un depozit pe o luna este la Libra Bank: 1,7%, constituita prin online banking.

La un depozit pe trei luni, cea mai ridicata dobanda este la OTP Bank (2,2%, prin online banking), iar cea mai mica la ING, doar 0,2%.

In cazul depozitelor pe termen de 12 luni, cele mai bune dobanzi sunt platite de OTP Bank (3,3%) si CEC Bank (3,1%), iar cele mai mici de BRD (1,05%) si BCR (1,25%).

Si comisioanele conteaza

Pentru retragerea banilor dintr-un depozit la ghiseele bancilor, unele banci isi taxeaza clientii cu comisioane care ajung la 2% din suma retrasa, in cazul BCR si Raiffeisen.

Sapte banci (CEC Bank, OTP Bank, Banca Romaneasca, Garanti Bank, Libra Bank, First Bank si Intesa) nu aplica niciun comision in data scadenta a depozitului.

Daca banii sunt retrasi la bancomatul propriu (al bancii care a emis cardul), comisionul este 0 la CEC Bank, Libra Bank, Banca Transilvania (BT) si Intesa, in timp ce la alta banci este de regula 0,2%, dar ajunge la 1%, minim 10 lei la Raiffeisen Bank.

Pentru retragerea banilor de la bancomatele altor banci, o singura banca nu are comision: CEC Bank. Cele mai mari comisioane sunt la cardurile Unicredit si Raiffeisen (1,5% din suma retrasa).

Dupa calculul dobanzilor la un depozit in valoare de 10.000 de lei pe 12 luni si aplicarea comisioanelor de retragere a banilor la ATM-ul propriu, precum si a comisioanelor pentru administrarea contului si a aplicatiilor de online banking, cele mai mari castiguri la obtinem la CEC Bank si OTP Bank (310 lei).

Cele mai mici castiguri la acest depozit sunt la Raiffeisen (75 de lei) si Raiffeisen (85 de lei), iar dupa aplicarea comisioanelor, clientii celor doua banci raman in pierdere cu 33 de lei, respectiv 73 de lei.

Citeste articolul original pe Bancherul.ro.

dobanzi-credite-locuinta-banci

Dobanda la creditele ipotecare a scazut sub 6%, dupa reducerea IRCC la 1,88%

Dobanda Anuala Efectiva (DAE) medie standard la un numar de 25 de creditele ipotecare acordate de 16 dintre cele mai mari banci romanesti a scazut in luna ianuarie 2021 la 5,81%, cu 0,19 puncte procentuale fata de nivelul din decembrie 2020, cand era 6%.

Dobanda mai mica se datoreaza reducerii Indicelui de Referinta pentru Creditele Consumatorilor (IRCC) cu 0,29 puncte, la 1,88%, valabil in primul trimestru din noul an, de la 2,17% cat era pana in decembrie 2020.

Dobanda medie la creditele pentru locuinte a scazut mai putin decat IRCC pentru ca doua banci au majorat marja fixe de dobanda, componenta care se alatura IRCC pentru a forma dobanda unui imprumut, pentru a compensa scaderea IRCC.

Astfel, OTP Bank a crescut marja fixa de la 4,12% la 4,41%, cu 0,29 puncte, exact cu cat a scazut IRCC, astfel incat dobanda totala sa ramana la 6,29%, a treia cea mai mare dintre cele 25 de credite luate in calcul.

Si Idea Bank a urcat marja de la 3,25% la 3,50%, noua dobanda ajungand astfel la 5,38%, iar DAE la 5,58%, clasandu-se pe locul 11 in topul celor mai mici dobanzi la creditele ipotecare.

Restul celor 14 banci au pastrat nemodificate marjele de dobanda si celelalte costuri ale acestor tipuri de imprumuturi.

In aceste conditii, marja medie practicata de banci pentru un credit ipotecar in lei a crescut de la 3,29% in decembrie 2020 la 3,34% in ianuarie 2021.

CEC Bank are cea mai mica marja de dobanda dintre toate bancile: 2,5% + IRCC, in total 4,38%, astfel ca DAE (indicatorul pentru costul total al unui imprumut, inclusiv comisioanele) pentru un credit in valoare de 180.000 de lei pe 25 de ani se ridica la 5,02%, rata lunara este 1.060 lei iar suma totala de rambursat ajunge, la 306.823 de lei la finalul creditului.

Doar doua banci mai au dobanzi sub 5% la creditele ipotecare: Banca Transilvania (BT), cu 4,83% si BCR, cu 4,98% (vezi tabelul).

La polul opus, bancile cu cele mai mari dobanzi la creditele ipotecare sunt BRD, OTP Bank si Garanti Bank.

Cea mai ridicata dobanda la un credit ipotecar este 7,11%, pentru creditul imobiliar cu dobanda fixa al BRD, singurul credit cu dobanda fixa pe toata perioada de rambursare.

Creditul cu dobanda fixa pe toata perioada de rambursare ofera imprumutatilor siguranta ca nu se modifica rata in functie de evolutia pietei financiare si implicit a IRCC, insa are dezavantajul ca dobanzile sunt in scadere, urmand tendinta de convergenta cu cele din Europa.

OTP Bank are cea mai mare marja fixa la creditul ipotecar cu dobanda variabila, de 4,41%, astfel ca DAE este 6,57%, cea mai mare dintre creditele cu dobanda variabila, cu 1,5 puncte mai ridicata decat cea mai mica DAE, de 5,02%.

Creditele imobiliare au continuat sa creasca luna de luna si in perioada ultimului an de criza COVID-19, fiind sustinute de programul cu garantii de stat Noua Casa, fostul Prima Casa. (vezi aici statisticile privind evolutia creditelor noi)

Citeste articolul original, pe Bancherul.ro.