Educatie financiara

Cum se face poprirea pe salariu si pensie prin blocarea conturilor bancare?

Executorii judecatoresti sau ANAF pot solicita bancilor, conform dispozitiilor legale, executarea silita a unui anumit client al bancii, prin proprirea conturilor bancare ale acestuia, in scopul achitarii datoriilor pe care clientul le are catre o persoana sau institutie, precum fiscul.

Ce inseamna poprirea unui cont bancar? Practic blocarea de catre banca a contului, astfel incat clientul nu mai are acces la sumele de bani din acesta: nu mai poate retrage banii din cont, prin intermediul cardului sau la ghiseul bancii, nici nu poate face transferuri sau plati.

Conform legii, banca este obligata ca la data sesizarii de catre executor sa blocheze (indisponibilizeze) atat sumele existente in acel moment in cont cat si cele provenite din incasarile viitoare.

“Din momentul indisponibilizării şi până la achitarea integrală a obligaţiilor prevăzute în titlul executoriu, inclusiv pe perioada suspendării executării silite prin poprire, terţul poprit (adica banca) nu va face nicio altă plată sau altă operaţiune care ar putea diminua suma indisponibilizată, dacă legea nu prevede altfel”, prevede legea.

Banca nu poate insa bloca accesul la toate sumele dintr-un cont, in cazul in care este vorba de salarii, pensii sau venituri destinate asigurarii mijloacelor de existenta. Doar o treime dintr-un salariu sau pensie poate fi blocata in vederea platii datoriilor, iar cand exista mai multe popriri, se blocheaza numai jumatate din valoarea veniturilor.

Exista si venituri ce nu pot fi poprite, pentru niciun fel de datorii, si anume: alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii, ajutoarele pentru ingrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate in caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum si orice alte asemenea indemnizatii cu destinatie speciala, stabilite potrivit legii.

Sa vedem insa care este procedura legala a popririi unui cont bancar, conform prevederilor art.457 din condul de procedura civila:

Poprirea

ART. 780 din noul Cod de procedura civila

Obiectul popririi

(1) Sunt supuse urmaririi silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmaribile datorate debitorului ori detinute in numele sau de o a treia persoana sau pe care aceasta din urma i le va datora in viitor, in temeiul unor raporturi juridice existente. De asemenea, in conditiile art. 732 alin. (1), pot fi poprite si bunurile mobile corporale ale debitorului detinute de un tert in numele sau.

(2) In cazul popririi sumelor de bani din conturile bancare, pot face obiectul urmaririi silite prin poprire atat soldul creditor al acestor conturi, cat si incasarile viitoare, cu respectarea limitelor prevazute la art. 728, daca este cazul.

(3) Poprirea se poate infiinta si asupra sumelor sau bunurilor mobile incorporale pe care creditorul le datoreaza debitorului, daca ambele creante sunt certe si lichide.

(4) Se va putea popri si creanta cu termen ori sub conditie. In acest caz, poprirea nu va putea fi executata decat dupa ajungerea la termen ori de la data indeplinirii conditiei.

(5) Nu sunt supuse executarii silite prin poprire:
a) sumele care sunt destinate unei afectatiuni speciale prevazute de lege si asupra carora debitorul este lipsit de dreptul de dispozitie;
b) sumele reprezentand credite nerambursabile ori finantari primite de la institutii sau organizatii nationale si internationale pentru derularea unor programe ori proiecte;
c) sumele aferente platii drepturilor salariale viitoare, pe o perioada de 3 luni de la data infiintarii popririi. Atunci cand asupra aceluiasi cont sunt infiintate mai multe popriri, termenul de 3 luni in care se pot efectua plati aferente drepturilor salariale viitoare se calculeaza o singura data de la momentul infiintarii primei popriri.

Ce tipuri de sume din conturi pot fi poprite si in ce cuantum

ART. 728 din noul Cod de procedura civila
Limitele urmaririi veniturilor banesti

(1) Salariile si alte venituri periodice, pensiile acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia pot fi urmarite:
a) pana la jumatate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii;
b) pana la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.

(2) Daca sunt mai multe urmariri asupra aceleiasi sume, urmarirea nu poate depasi jumatate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creantelor, in afara de cazul in care legea prevede altfel.

(3) Veniturile din munca sau orice alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia, in cazul in care sunt mai mici decat cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmarite numai asupra partii ce depaseste jumatate din acest cuantum.

(4) Ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca, compensatia acordata salariatilor in caz de desfacere a contractului individual de munca pe baza oricaror dispozitii legale, precum si sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, nu pot fi urmarite decat pentru sume datorate cu titlu de obligatie de intretinere si despagubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vatamari corporale, daca legea nu dispune altfel.

(5) Urmarirea drepturilor prevazute la alin. (4) se va putea face in limita a jumatate din cuantumul acestora.
(6) Sumele retinute potrivit prevederilor alin. (1)-(4) se elibereaza sau se distribuie potrivit art. 863 si urmatoarele.

(7) Alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii, ajutoarele pentru ingrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate in caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum si orice alte asemenea indemnizatii cu destinatie speciala, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmarite pentru niciun fel de datorii.

Cine stabileste ce conturi se blocheaza

Se stie ca bancile au conturi destinate unor incasari specifice, precum conturile de salarii, de pensii sau pentru indemnizatiile (alocatiile) pentru copii. In mod firesc, aceste conturi ar trebui poprite, conform legii, doar partial, adica doar o treime sau jumatate din valoarea lor.

Problema este ca banca nu poate fi sigura daca in aceste conturi exista doar venituri din salarii, pensii sau alocatia pentru copii, intrucat clientii pot transfera in respectivele conturi si alte sume, de alte provenienta. Motiv pentru care bancile pot lasa la latitudinea executorului sa determine natura sumelor din conturile proprite, iar pana cand acesta ia o decizie, blocheaza integral conturile. De altfel, bancile nu sunt obligate de lege sa analizeze provenienta sumelor incasate in conturile clientilor.

Banca, in calitate de tert poprit, are doar obligatia de a indisponibiliza, asa cum prevede legea, sumele existente in soldul creditor al contului curent, urmand ca executorul sa faca distribuirea sumelor, conform legii.

Alte prevederi legale privind poprirea

Citeste aici articolul integral

Cum se poate face rambursarea anticipata a unui credit la ING Bank

Care este politica de rambursare anticipata a unui credit la ING Bank, conform informatiilor furnizate de banca:

„Rambursarea creditelor este permisa in orice moment al derularii creditului si nu este conditionata de achitarea unei sume minime.

Pentru orice suma rambursata nu se mai percepe dobanda incepand cu momentul rambursarii.

Dobanda intotdeauna se calculeaza la soldul zilnic al creditului.

Exemplu: Dupa achitarea ratei scadente pe 1 iunie, soldul creditului este 10,000. Pe 10 iunie se ramburseaza anticipat 5000 de lei. Pe 1 iulie cand se va achita urmatoarea rata, dobanda calculata de la ultima scadenta va fi compusa din: a) dobanda calculata pentru 10 zile la un sold de 10,000 (soldul creditului intre 1 iunie si 10 iunie) + b) dobanda calculata pentru 20 de zile la un sold de 5000 (soldul dintre 10 iunie si 1 iulie).

Rambursarea anticipata poate prezenta niste costuri (comisioane de rambursare anticipate) de maxim 1% care se pot percepe doar pentru creditele de nevoi personale cu dobanda fixa. Orice alt credit sau creditele cu dobanda variabiala nu suporta acest cost.

Rambursarea anticipata a creditelor poate fi efectuata in doua modalitati:

– Rambursarea sumei fara modificarea maturitatii creditului, ceea ce conduce la redistribuirea principalului de rambursat pe numarul de luni ramase. (in alte cuvinte ratele urmatoare se vor diminua);

– Rambursarea sumei cu pastrarea nivelului ratei lunare cel mult la nivelul anterior rambursarii si diminuarea perioadei. (altfel clientul doreste sa plateasca aceeasi rata dupa rambursare si sa termine mai repede cu creditul).

Particularitati rambursare care implica reducerere numarului de rate de rambursat:

In practica se intalnesc doua situatii in care clientii se regasesc:

– Spun ca doresc sa reduca perioada de rambursare cu x luni, iar atunci trebuie determinata ce suma trebuie rambursata, astfel incat numarul de luni de rambursare sa se reduca cu numarul de luni solicitat de client (caz mai putin intalnit deoarece clientii stiu deja de ce suma dispun pentru a rambursa);

– Situatia in care spun ca doresc rambursarea sumei y cu pastrarea nivelului ratei, ceea ce determina calculul numarului de luni cu care perioada de rambursare se poate reduce.

In ambele situatii, valoarea ratei ca urmare a reducerii perioadei nu poate fi mai mare decat nivelul curent, deoarece o rata mai mare modifica conditiile de indatorare in care creditul a fost acordat si necesita o noua analiza financiara a gradului de indatorare trebuie efectuata.

In cazul acestui tip de rambursare pentru a putea reduce perioada creditului este nevoie ca suma rambursata sa fie cel putin la un anumit nivel care intr-adevar sa permita reducerea numarului de rate ramase de rambursat. Referitor la acest nivel minim care poate permite reducerea perioadei cu cel putin o luna, nu exista niciun multiplicator sau vreo suma minima prestabilita. Acest nivel minim de rambursat este determinat in functie de situatia fiecarui credit. Ex: Daca un client cu un sold de 50,000 de lei alege sa ramburseze anticipat 5 lei si doreste si reducerea perioadei/numarului de rate ramase de rambursat, mai mult ca sigur acest lucru nu se poate intampla deoarece reducerea doar cu 5 lei a soldului coroborat cu reducerea cu cel putin 1 luna a duratei creditului va genera o rata mai mare decat rata de dinainte de rambursare.”

Atac phishing la utilizatorii aplicatiei YOU BRD

Utilizatorii aplicatiei de internet/mobile banking YOU BRD sunt vizati de un atac tip phishing, o tentativa de frauda online prin care se incearca furtul datelor personale si a parolelor/PIN-urile cardurilor si aplicatiilor bancare.

Atacul se deruleaza printr-un email care apare a veni (from) de la banca BRD, dar in realitate este o alta adresa de mail: bcard@ns.sympatico.ca (vezi foto).

Atentie! Verificati adresa de email de la care primiti astfel de mesaje. Cum? Tineti cursorul pe numele expeditorului (BRD) si vi se va afisa numele adresei de email, ca in fotografie. O alta varianta este sa vizualizati intregul continut al mesajului (View Thread), in care va apare si adresa de e-mail, nu doar numele expeditorului (from), care este fals (BRD).

Continutul emailului fraudulos este ambiguu, astfel ca ridica imediat suspiciuni. Iata mesajul:

„Dragă client,
Sistemul nostru recunoaște că nu ați activat încă noul serviciu de securitate YOU BRD, astfel încât să vă puteți verifica cu ușurință contul BRD:

Codul SMS va fi șters la începutul anului 2022 din cauza securității și a timpilor lungi de răspuns pentru tranzacțiile online. Utilizați noua securitate gratuită „YOU BRD” pentru a vă gestiona achizițiile directe online fără a pierde timpul.
Acum urmați instrucțiunile pentru a activa „YOU BRD”. <https://t.co/kBgJSn8yVx>

1. Identificați-vă cu informațiile dvs. bancare.
2. Confirmați ultimele 4 cifre ale cardului dvs. bancar.
3. Introduceți codul SMS primit la numărul dvs. de telefon.

Toate cele bune
Echipa de service BRD.

Detaliu!
Acest serviciu de securitate inovator și sigur se bazează pe un sistem de autentificare care este validat pentru fiecare client.”

Cu toate acestea, pot fi persoane ca sa creada ca este vorba de un mesaj de la BRD si sa urmeze linkul din mesaj.

Cei care au facut click pe link, sunt directionati pe o pagina de internet care seamana cu cea a aplicatiei YOU BRD (vezi foto).

Desi exista mici diferente intre pagina autentica si cea falsa (tip phishing), cel mai important element de care trebuie sa tineti seama este adresa de internet a site-ului: aceasta nu are legatura cu BRD (https://www.uggaustralian-msk.ru), pe cand adresa aplicatiei YOU este https://you.brd.ro.

Site-ul fraudulos tip phishing inca este activ, dupa 6 ore de la primirea e-mailului (ora 14).

Atentie! Verificati intotdeauna adresa site-ului de internet banking, inainte de va introduce datele de autentificare in apliatie.

Si BRD a publicat pe site un anunt in care arata ca „exista o actiune de tip phishing pe e-mail si SMS, care vizeaza clientii BRD” (vezi aici detalii).

Noua bancnota de 20 de lei cu Ecaterina Teodoroiu (foto), in circulatie din 1 decembrie 2021

Noua bancnota de 20 de lei cu Ecaterina Teodoroiu (foto), este pusa in circulatie de Banca Nationala a Romaniei (BNR) din 1 decembrie 2021, urmand a fi distribuita prin intermediul bancilor comerciale, la ATM-uri sau ghisee, precum si prin Trezoreria statului.

Noua bancnota de 20 de lei va fi una dintre cele mai folosite in Romania, asa cum se intampla si cu bancnota de 20 de euro, spune purtatorul de cuvant al Bancii Nationale a Romaniei, Dan Suciu (vezi aici detalii).

Bancnota cu valoarea nominală de 20 lei este imprimată pe suport de polimer, în tehnică mixtă plană/în relief, cu dimensiuni de 136 x 77 mm și culoare predominant verde oliv.

Pe aversul bancnotei se regăsesc următoarele elemente grafice reprezentative: portretul Ecaterinei Teodoroiu, anii între care a trăit (1894-1917), un element floral reprezentând un buchet de brândușe (Crocus flavus). În plan secund, în zona centrală este reprezentată o insignă a Asociației Cercetașii României.

Tot pe avers mai sunt imprimate: valoarea nominală, în cifre și litere, pe orizontală „20 LEI DOUĂZECIˮ, semnăturile guvernatorului și casierului central, stema României, denumirea băncii centrale emitente „BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEIˮ, o stilizare a însemnului de armă al infanteriei, un medalion cu sigla BNR și în dreapta, pe verticală, valoarea nominală în litere „DOUĂZECI LEIˮ, data punerii în circulație „1 decembrie 2021ˮ, valoarea nominală în cifre „20ˮ.

Pe reversul bancnotei compoziția grafică include: o reprezentare a Victoriei înaripate de pe Medalia Victoriei, o imagine a Mausoleului de la Mărășești, iar în spatele Mausoleului, o floare de crin.

Totodată, reversul bancnotei mai cuprinde: valoarea nominală, în cifre și litere, denumirea băncii centrale emitente „BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEIˮ, sigla BNR poziționată în dreapta sus și stânga jos într-un dreptunghi, textul „FALSIFICAREA ACESTOR BILETE SE PEDEPSEŞTE CONFORM LEGILORˮ, seria și numărul tipărite cu cerneală neagră și caractere de aceeași înălțime, în partea stângă pe verticală și cu cerneală roșie și caractere de înălțime crescătoare, în partea dreaptă sus pe orizontală.

În scopul protejării împotriva falsificării, bancnota include o serie de elemente de siguranţă – unele destinate publicului, altele detectabile cu aparatură specială, destinate lucrătorilor din sistemul bancar.

20 de lei – Ecaterina Teodoroiu

Data punerii în circulaţie: 1 decembrie 2021.

Caracteristici

Dimensiuni: 136 x 77 mm ±1 mm;
Culoare predominantă: verde oliv;
Imprimare: mixtă plană/în relief pe ambele fețe, pe polimer.

Descriere

Avers
Portretul Ecaterinei Teodoroiu (1894-1917);
Un buchet de brândușe (Crocus flavus);
Insigna Asociației Cercetașii României;
Stema României;
Denumirea băncii centrale emitente;
Medalion cu sigla BNR;
Valoarea nominală în cifre şi litere;
Semnăturile guvernatorului şi casierului central;
Data punerii în circulaţie.

Revers

Imaginea Mausoleului de la Mărășești;
Reprezentarea Victoriei înaripate de pe Medalia Victoriei;
O floare de crin;
Valoarea nominală în cifre şi litere;
Denumirea băncii centrale emitente;
Sigla BNR în colţurile din dreapta-sus şi stânga-jos;
Textul FALSIFICAREA ACESTOR BILETE SE PEDEPSEŞTE CONFORM LEGILOR;
Seria și numărul bancnotei – cu neagru în stânga pe verticală; cu roșu și caractere de înălțime crescătoare, în dreapta, pe orizontală.

Elemente de siguranță

Fereastra transparentă: sub forma medaliei „Virtutea Militarăˮ, conține valoarea nominală ambutisată și un element auriu reprezentând o goarnă militară.

Filigranul este constituit din două componente poziționate în stânga aversului, pe zona neimprimată: portretul Ecaterinei Teodoroiu și sigla BNR. Filigranul devine vizibil atunci când bancnota este luminată din partea opusă privitorului.

Cerneala care își schimbă culoarea: elementele astfel imprimate își schimbă culoarea din auriu în verde în funcție de unghiul în care este privită bancnota.

Imaginea latentă: pe revers, inițialele BNR încorporate la baza imaginii Mausoleului de la Mărășești; acest element devine vizibil când bancnota este privită razant.

Banda iridescentă: pe revers, bandă verticală de culoare aurie, încorporând valoarea nominală în cifre „20ˮ.

Elementul de suprapunere avers-revers: unele fragmente ale însemnului stilizat de armă al infanteriei, imprimate deasupra buchetului pe avers și alte fragmente deasupra Mausoleului de la Mărășești pe revers. Când bancnota este luminată din partea opusă privitorului, însemnul de armă se vede în întregime.

Firul de siguranță magnetic: vizibil atât pe aversul, cât și pe reversul bancnotei când bancnota este luminată din partea opusă privitorului.

Imprimarea în relief: principalele elemente de design de pe ambele fețe sunt imprimate în relief.

Microtextul: zonă imprimată cu caractere foarte mici, de sub 1 mm înălțime, ce se pot vedea cu ajutorul unei lupe „BNR20ˮ în zona centrală lângă portret, iar pe revers în interiorul florii de crin; „BNRˮ în interiorul cifrelor reprezentând valoarea nominală, plasate în partea stângă pe avers și în partea dreaptă pe revers, precum și în interiorul dreptunghiului cu sigla BNR, în stânga jos, pe revers.

Fluorescența în lumină UV: zone imprimate cu cerneală fluorescentă care devin vizibile numai în lumină ultravioletă.

Conțin valoarea nominală și seria bancnotei (unică, formată din trei cifre, o literă și un număr de șapte cifre). Seria verticală din stânga va apărea verde în lumină UV, în timp ce seria din dreapta va apărea oranj.

Raiffeisen Bank inchide toate ghiseele: persoanele fizice vor putea face operatiuni doar cu cardul sau online

Raiffeisen Bank va elimina, din 1 februarie 2022, operatiunile cu numerar la ghisee pentru persoane fizice, care-si vor putea utiliza conturile bancare pentru retrageri/depuneri de numerar sau plati doar prin intermediul cardurilor.

„Orice operațiune de retragere de numerar din conturile curente, inclusiv pentru utilizarea în numerar a creditelor contractate de la Bancă, va putea fi efectuată de la orice bancomat, doar de către clienții care dețin un card, emis de Raiffeisen Bank România.

De asemenea, operațiunile de depunere de numerar în conturile curente, inclusiv pentru alimentarea cu numerar a contului curent în vederea rambursării ratelor la creditele în LEI și EURO contractate de la bancă, va fi posibilă numai la terminalele multifuncționale (MFM) ale Băncii de către clienții care dețin un card emis de Raiffeisen Bank România.

În mod excepțional, clienții care au în derulare credite în valutele EURO, CHF sau USD vor putea alimenta conturile curente în vederea rambursării ratelor aferente creditelor contractate prin depunerea de numerar, la ghișeele anumitor agenții ale băncii”, a anuntat Raiffeisen Bank.

Raiffeisen devine astfel a doua mare banca din Romania, dupa ING Bank, care devine o banca fara casierii, de tip self-bank.

O alta banca mica, Procredit Bank, a renuntat la casierii.

Raiffeisen Bank are 300 de agentii, 2,2 milioane de clienti, 720 de ATM-uri, 400 de MFM-uri si peste 24.300 de POS-uri.

Vezi aici Notificarea Raiffeisen privind eliminarea operatiunilor cu numerar din 1 februarie 2022

Care sunt bancile cu cele mai mici dobanzi la refinantarea unui credit?

Ai un credit la care platesti o Dobanda Anuala Efectiva (DAE) de 15% pe an, cu o rata lunara de 500 de lei, si ai vrea sa-l refinantezi la alta banca, unde dobanda e mult mai mica, astfel ca vei putea plati mai putin cu 100 de lei?

Vezi topul bancilor cu cele mai mici dobanzi la refinantarea unui credit de nevoi personale, pentru a alege cea mai mica dobanda. (vezi topul in fotografie)

Astfel, DAE pentru refinantarea unui imprumut variaza foarte mult, de la 7,05% la Banca Transilvania, pana la 15,48% la Unicredit, care are cea mai mare dobanda dintre cele 24 de credite luate in calcul.

Clasamentul a luat in calcul doar dobanzile standard, nu cele valabile in conditii speciale, precum virarea salariului intr-un cont al bancii sau incheierea unei asigurari de viata.

DAE a fost calculat pentru un credit in valoare de 23.000 de lei pe o perioada de 5 ani.

Rata lunara la acest imprumut porneste de la 453 de lei la Banca Transilvania si urca pana la 535 de lei la Unicredit.

Bancile cu cele mai mici dobanzi pentru refinantarea unui credit

Bancile cu cele mai mici dobanzi pentru refinantarea unui imprumut sunt urmatoarele:

1. Banca Transilvania: DAE – 7,05% la creditul cu dobanda variabila si 9,27% la creditul cu dobanda fixa.

2. Banca Romaneasca: DAE – 9,65% la creditul cu dobanda fixa si 10,06% la imprumutul cu dobanda variabila.

3. Garanti BBVA: DAE – 9,67% la creditul cu dobanda variabila si 10,92% la imprumutul cu dobanda fixa.

Printre bancile cu dobanzi mici la refinantarile de credite se mai afla BCR, CEC Bank si ING.

Bancile cu cele mai mari dobanzi la credite

La polul opus, bancile cu cele mai mari dobanzi sunt:

1. Unicredit: DAE – 15,48% la creditul cu dobanda fixa.

2. Alpha Bank: DAE – 14,57% la creditul cu dobanda fixa medie si 14,07% la creditul cu dobanda variabila medie.

3. Libra Bank: DAE – 13,39% la creditul cu dobanda variabila medie.

DAE medie a celor 24 de credite luate in calcul este 11,67% pe an.

Cu cat poate scadea rata dupa refinantare

Rata unui credit de 23.000 de lei pe 5 ani poate scadea de la 535 de lei, calculata pentru cea mai mare dobanda (DAE de 15,48%) la creditul Unicredit, la 453 de lei, daca respectivul credit este refinantat la Banca Transilvania, cu cea mai mica DAE (7,05%).

Economiile lunare ajung astfel la 82 de lei, iar insumate pe o perioada de cinci ani ajung la aproape 5.000 de lei.

Sursa: Bancherul.ro

Care sunt cele mai bune carduri de credit?

Pentru alegerea celui mai bun card de credit furnizat de banci, trebuie sa luam in calcul mai multe criterii, cele mai importante fiind, fireste, dobanda si comisioanele, precum si programele de plata in rate fara dobanda si bonusurile/reducerile oferite la plata cumparaturilor din magazinele fizice si online.

In privinta dobanzilor, acestea variaza foarte mult, de la o banca la alta: cea mai mica este la cardul de credit emis de CEC Bank – 12,5% pe an, iar cea mai mare la cardul „in rate” al OTP Bank – 29% pe an.

Carduri de credit cu dobanzi mici, sub 20% pe an, se mai gasesc la Libra Bank – 19% si Idea Bank – 19%.

In grupul cardurilor de credit cu dobanzi mari se mai afla cele emise de Credite Europe Bank (Card Avantaj) si BCR – 28%, Garanti BBVA – 27%, Raiffeisen si BRD – 26%.

Majoritatea dobanzilor la cardurile de credit sunt fixe, doar la patru banci acestea sunt variabile, formate din Indicele de Referinta pentru Creditele Consumatorilor (IRCC), care se modifica o data la trei luni, plus o marja fixa.

In privinta comisioanelor pentru retragerea la bancomate a banilor de pe cardurile de credit, acestea variaza intre 0 si 3% din suma, minim 10 lei, la cardul de credit BCR.

Sunt doar doua carduri de credit, cele emise de BRD si Banca Romaneasca, care permit retragerea banilor, atat de la bancomatele proprii, cat si la cele ale altor banci, fara niciun comision.

Alte doua banci (Raiffeisen si ING) au comision 0 doar pentru retragerea de numerar de pe cardul de credit la bancomatele lor.

Comisioanele medii pentru retragerea de numerar de pe cardurile de credit este 1% din suma retrasa, dar ajunge la 2% sau chiar 3%, in cazul cardului BCR, atat la ATM-urile bancii, cat si la cele ale altor banci.

Toate cardurile de credit au si un comision de administrare lunar sau anual, care variaza intre 1,66 lei si 5 lei pe luna, la OTP Bank. In medie, acest comision este 3-4 lei lunar.

Ratele fara dobanda

Una dintre principalele atractii pentru un card de credit este plata in rate fara dobanda.

Cu un card de credit se pot face cumparaturi la magazinele fizice si online care pot fi platite in mai multe rate lunare, fara a se achita vreo dobanda.

Numarul de rate lunare variaza intre 3 si 24 (2 ani), fiind direct proportionale cu valoare platii: cu cat plata este mai mare, cu atat numarul maxim de rate este mai ridicat.

Mai trebuie stiut ca la majoritatea cardurilor exista o suma minima pentru activarea planului de rate fara dobanda, de regula de 200 de lei, sau chiar mai mica, de 100 de lei, la cardul CEC Bank.

Este important de mentionat si ca platile in rate fara dobanda se pot face la orice magazin din tara sau strainatate doar cu unele carduri emise de unele banci, in timp ce cu alte carduri se poate achita in rate fara dobanda doar la magazinele partenere ale bancii.

In grupul cardurilor de credit cu rate fara dobanda oriunde in lume se afla: CEC Bank, OTP Bank, Banca Romaneasca, Alpha Bank, ING, BRD si BCR.

Cardurile cu care se poate plati in rate fara dobanda numai la magazinele partenere sunt cele emise de Libra Bank, Banca Transilvania (BT), Raiffeisen Bank, Garanti Bank si Credit Europe Bank.

Bonus/reduceri la plata cu cardul

Un alt beneficiu al utilizarii cardului de credit este primirea de bonusuri sau reduceri pentru fiecare plata.

Unele banci ofera utilizatorilor de carduri un bonus, echivalent in bani, pentru fiecare plata la magazine, in timp ce altele acorda reduceri (discount) din pretul produsului/serviciului achizitionat.

Aproape toate bancile au programe de fidelizare a utilizatorilor de carduri cu bonsuri/discounturi la cumparaturi.

Exista si carduri de credit tip co-branded, emise in parteneriat cu anumite magazine mari (E-mag, Mobexpert etc.) cu care poti face cumparaturi cu reduceri la respectivele magazine.

Topul celor mai bune carduri de credit

Pentru realizarea clasamentului celor mai bune carduri de credit, am luat in calcul cinci criterii, pentru care am alocat punctaje diferite:

1. dobanda – 3 puncte
2. comisioanele – 1 punct
3. numarul maxim de rate fara dobanda: 2 puncte
4. magazinele la care se pot face plati fara dobanda: 2 puncte
5. programe de fidelizare cu reduceri/bonusuri: 2 puncte

In urma aplicarii acestor criterii, am obtinut urmatorul clasament al celor mai bune carduri de credit:

1. CEC Bank
2. BT
3. ING
4. Libra Bank
5. Alpha Bank
6. Garanti BBVA
7. BCR
8. BRD
9. Raiffeisen
10. Credit Europe
11. OTP Bank
12. Idea Bank

Cum se face o reclamatie la Vodafone?

Reclamatiile la Vodafone se pot trimite prin telefon, prin e-mail, pe site-ul Vodafone.ro, prin posta sau se pot depune, in scris, la magazinele Vodafone.

Vodafone este obligata sa raspunda la reclamatii intr-un terment de 30 de zile.

Daca nu sunteti multumit de raspunsul la reclamatia Vodafone, trebuie sa faceti o reclamatie la Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului (ANPC) pe site-ul ANPC.ro, sau la oficiile judetene de protectie a consumatorului (OPC).

Iata procedura de solutionare a reclamatiilor, publicata de Vodafone, pe site-ul propriu.

PROCEDURA DE SOLUȚIONARE A RECLAMAȚIILOR UTILIZATORILOR FINALI

A. Procedura de soluționare a reclamațiilor a utilizatorilor finali

1. Reclamațiile privind produsele și serviciile de comunicații electronice furnizate de către Vodafone pot fi înaintate de către utilizatorii finali, persoane fizice sau juridice, în oricare din următoarele moduri:

a) telefonic, la numerele: – 0372.022.222 sau *222 (de pe telefonul mobil) pentru serviciile mobile – 0311000872 pentru serviciile fixe si TV – *222 (de pe telefonul mobil)

b) prin fax, la numerele: – 0372.021.413 pentru clienții persoane fizice – 0372.021.475 pentru clienții persoane juridice

c) prin email și internet, la adresele: – persoane.fizice_ro@vodafone.com – persoanefizice_fix_tv@vodafone.com – persoane.juridice_ro@vodafone.com – persoanejuridice_fix_tv@vodafone.com – https://www.vodafone.ro/asistență/contact/formular-asistență/

d) prin poștă, adresate către: Departamentul de Relații cu Clienții al Vodafone România, Clădirea Globalworth Tower, Strada Barbu Văcărescu, Nr.201, Etaj 4, București, Sector 2, România.

e) prin depunerea acestora în scris la magazinele Vodafone sau Departamentul de Relații cu Clienții al Vodafone, zilnic, în timpul orelor de program ale fiecărei locații.

1. Reclamațiile trebuie să conțină numele și datele de contact ale clientului, inclusiv numărul de telefon, precum și descrierea aspectelor reclamate.

Orice reclamație legată de serviciile și/sau produsele comercializate de către Vodafone, adresată în scris sau verbal, va primi răspuns în termen de maxim 30 de zile lucrătoare de la dată primirii acesteia de către Vodafone, prin oricare din modurile de transmitere enumerate mai sus.

Programul de lucru pentru primirea reclamațiilor scrise este 9:00-18:00, de Luni până Vineri, cu excepția zilelor legale nelucrătoare.

Răspunsul la reclamațiile clienților se va transmite în scris sau verbal, în funcție de solicitarea acestora.

Termenul de înregistrare a unei reclamații este de maximum 5 zile lucrătoare de la data primirii ei de către Vodafone.

2. Orice contestație a clientului legată de factura de Servicii poate fi adresată verbal apelând Departamentul de Relații cu Clienții sau în scris, în maxim 30 de zile de la data emiterii facturii. Fiecare contestație trebuie să cuprindă suma contestată și apelurile și/sau serviciile facturate/contestate.

Obligația clientului de a plăti suma în discuție este suspendată pe perioada soluţionării reclamației, clientul fiind obligat să achite diferența dintre suma facturată și suma contestată în termenul specificat pe factură.

În cazul în care contestația este respinsă, clientul are obligația de a plăti diferența neachitată în termen de 14 zile de la informarea clientului despre respingerea contestației.

3. Reclamațiile utilizatorilor finali ce au ca obiect deficiențele de funcționare ale Echipamentelor Terminale de comunicații/accesorii, în perioada de garanție, vor fi soluționate în conformitate cu dispozițiile legislației în vigoare în materie și/sau dispozițiile certificatului de garanție, în termen de 15 zile de la data predării acestora în punctul de colectare Vodafone.

4. Termenul de soluționare a reclamațiilor utilizatorilor finali ce au ca obiect deficiențele de funcționare ale serviciului Internet Mobil, Internet fix și Serviciului TV este de maxim 30 de zile calendaristice de la data primirii acestora de către Vodafone. Reclamațiile pot fi adresate în scris sau verbal.

O reclamație privind un deranjament valid constă în raportarea unei întreruperi în furnizarea serviciului și atribuită rețelei prin intermediul căreia se furnizează serviciul de acces internet și/sau TV, necesitând efectuarea de reparații.

În cazul nerespectării termenului de soluţionare a reclamațiilor, taxa lunară de abonament va fi redusă proporţional cu numărul de zile cu care s-a depășit termenul asumat în contract.

Despăgubirile pot fi solicitate în termen de 30 de zile de la data soluţionării reclamaţiei şi vor fi evidenţiate în factura aferentă lunii următoare.

5. În anumite cazuri, în funcție de natura și complexitatea aspectelor sesizate, termenul de soluționare a reclamațiilor se poate prelungi, în mod excepțional, cu o nouă perioadă de 30 de zile lucrătoare, cu informarea prealabilă a clientului asupra acestei situații.

6. În cazul în care reclamația nu este soluționată pe cale amiabilă, clientul are posibilitatea de a se adresa în vederea soluționării litigiului de către autoritatea de reglementare (ANCOM), respectiv către instanța competentă, după caz. S.C. Vodafone Romania S.A., Bucureşti, Str. Barbu Vacarescu, nr. 201, Etaj 4, Sector 2, Romania, RO 8971726, CUI 8971726, Capital social subscris şi vărsat 70.550.833 RON. C2 General

7. Termenul de remediere a deranjamentelor pentru serviciile de date şi voce în spațiu deschis (outdoor) este de cel mult 24 de ore de la data primirii reclamației cu excepția situațiilor care nu sunt sub controlul Vodafone, definite în documentul TCG, iar pentru serviciile de internet fix și TV este de cel mult 30 de zile de la data primirii reclamației, cu excepția situațiilor care nu sunt sub controlul Vodafone.

Despăgubirile acordate în cazul imposibilității de utilizare a serviciilor Vodafone, datorită unor defecțiuni în sistemul GSM/UMTS/LTE al Vodafone se calculează proporţional cu taxa lunară de abonament şi perioada în care Clientul nu a beneficiat de servicii.

Despăgubirile pot fi solicitate în termen de 30 de zile de la data soluţionării deranjamentului şi vor fi evidenţiate în factura aferentă lunii următoare.

B. Tipurile de servicii de asistență tehnică și de servicii de relații cu clienții oferite și modalitățile prin care aceste servicii pot fi contactate.

a. Relații cu clienții, gratuit – ghid interactiv și operator uman – *222

b. Relații cu clienții, operator uman – *555 valabil 24 din 24 ore, apel taxabil cu 0.65 euro/apel, TVA inclus, indiferent de durata apelului

c. Relații cu clienții pentru servicii de urgențe, gratuit (L-V 22-23, S și D 18-23, 23-08, sărbători legale) – *228

d. Relații cu clienții persoane fizice și juridice, apel gratuit, servicii de date și TV – ghid interactiv și operator uman – *777

e. Relații cu clienții pentru solicitări legate de plăți, gratuit – *224

f. Relații cu clienții pentru titulari firmă, gratuit – *221

g. Asistență pe email h. Reclamații în scris prin poștă, prin fax sau formularul de asistență de pe pagina de internet www.vodafone.ro

i.Număr de contact pentru specialistul de cont – în cazul clienților GBM și MA

j.Contul dvs online MyVodafone: www.vodafone.ro

k. Serviciul de asistență prin mesaje, gratuit – *100#

l.Asistență online: www.vodafone.ro/asistență

m. Forumul Vodafone: forum.vodafone.ro

Darea in plata: de ce este mai avantajoasa negocierea prin CSALB decat un proces in instanta

O instanta de judecata a respins, recent, cererea clientului unei banci pentru echilibrarea contractului de credit in baza legii privind darea in plata, intrucat cursul francului elvetian (CHF) fata de leu a crescut cu doar 50%, nu cu 52%, cum prevede Legea 77/2016.

Decizia Judecatoriei Moreni, din luna august 2021, a fost luata dupa ultima modificare a legii privind darea in plata si dupa decizia Curtii Constitutionale nr. 431 din 17 iunie 2021, care permite celor cu credite in valuta, in special in franci elvetieni (CHF), sa ceara bancilor si IFN-urilor reducerea ratei la credit, majorata semnificativ in urma devalorizarii leului fata de CHF sau euro (echilibrarea contractului de credit, in jargonul juridic).

Problema este ca unele banci si IFN-uri nu sunt dispuse sa ofere clientilor conditii mai bune pentru plata creditelor si contesta in justitie cererile de dare in plata, bazandu-se pe puterea avocatilor si pe formalismul din instante, care poate prelungi ani de zile adoptarea unei decizii definitive.

De cealalta parte, clientii bancilor sunt nevoiti sa plateasca avocati sau sa se descurge singuri in hatisurile legislative si procedurile judecatoresti, cu riscul pierderii proceselor, chiar daca au dreptatea de partea lor.

Asa cum s-a intamplat in cazul de fata, de la Moreni: clientul unei banci a obtinut, in 14 iunie 2008, un credit ipotecar in valoare de 45.000 franci elvetieni (CHF), moneda care in acel moment avea o cotatie de 2,2476 lei, la cursul BNR.

La 30 iunie 2021, data la care el a trimis bancii o notificare privind darea in plata, cursul CHF/RON era 4,4913 lei, ceea ce inseamna o depreciere a leului fata de CHF cu aproape 100%, cu mult peste pragul minim de 52,6%, prevazut de legea privind darea in plata.

Cu toate acestea, instanta de judecata a apreciat, in mod ciudat, ca deprecierea a fost mult mai mica:

„În ceea ce privește condiția privind impreviziunea prevăzută la art. 4 alin. 1 lit. e din Legea nr. 77/2016, cursul aplicabil în vederea cumpărării monedei creditului publicat de Banca Națională a României la data transmiterii notificării de plată, respectiv 30.06.2021 este de 4,4913 și cursul de schimb publicat de Banca Națională a României la data încheierii contractului de credit, respectiv 14.05.2008, este de 2,2476, ceea ce reprezintă o creștere de 50.04%, sub pragul de 52,6% prevăzut de lege”, conform deciziei instantei.

Insa clientul bancii ar fi pierdut procesul chiar daca devalorizarea leului fata de CHF a fost mai mare de pragul impus de lege. Pentru ca el nu a indeplinit alte conditii cumulative impuse de lege pentru darea in plata.

Astfel, judecatorii au constatat ca nu s-a depus un cazier judiciar care sa ateste ca detinatorii creditului nu au fost condamnati, cum cere legea darii in plata. De asemenea, nu au fost depuse inscrisuri din care sa rezulte destinatia imobilului achizitionat, precum un extras de carte funciara.

Toate aceste proceduri judiciare nerespectate si neincadrarea, la limita, in rigorile impuse de lege, la care se adauga costurile si timpul de asteptare pentru judecata, sunt bariere importante pentru detinatorii de credite in castigarea unui proces cu banca.

De aceea, clientii bancilor care vor sa recurga la solutia darii in plata, ar trebui sa se adreseze mai intai Centrului de Solutionare Alternativa a Litigiilor in domeniul Bancar (CSALB), inainte de a trimite o notificare catre banca, cu riscul ca aceasta sa o conteste in justitie.

CSALB, o instanta pasnica, in care nimeni nu pierde

CSALB este un fel de instanta pasnica, in care reprezentantii institutiei, denumiti conciliatori, avocati cu mare experienta in domeniu, negociaza amiabil cu banca, pentru ca aceasta sa se impace cu clientul care doreste sa solicite darea in plata si sa nu-l dea in judecata.

In cadrul negocierii prin CSALB, in vederea echilibrarii contractului, nu se vor lua in considerare constrangerile legale, precum cele stabilite in Legea privind darea in plata, astfel incat clientul bancii va putea sa obtina conditii mai favorabile pentru rambursarea creditului, chiar daca devalorizarea leului este mai mica de 52,6% sau daca nu a indeplinit alte cerinte legale, precum obtinerea unui extras de carte funciara.

Singura conditie pentru ajungerea la o intelegere amiabila cu banca este buna-credinta, adica disponibilitatea clientului de a-si achita creditul, in functie de situatia financiara si sociala a acestuia din prezent. Si, fireste, este nevoie ca si banca sa fie de acord sa ofere concesii clientului, in vedere mentinerii unei relatii pe termen lung cu acesta.

Iata un exemplu de conciliere de succes intr-un caz de dare in plata in cadrul CSALB:

„Banca a acordat familiei Z. un credit de nevoi personale cu ipotecă în valoare de 35.000 EUR în aprilie 2008. În septembrie 2016 au fost stopate contractul de credit și graficul de rambursare ca urmare a depunerii notificării de dare în plată.

Pentru a stinge litigiul și a găsi o soluție la restanțele de peste 10.000 de euro, banca a propus stingerea amiabilă a litigiului, în cadrul CSALB. Creditorul a eliminat pe viitor comisionul de adminstrare credit, a returnat același comision încasat de la acordarea împrumutului până la notificarea de dare în plată și a renunțat la o treime din dobânzile restante. În total, beneficiile directe obținute de consumator depășesc 7.500 de euro.”

De aceea, o negociere amiabila a unui astfel de litigiu privind darea in plata, prin intermediul CSALB, poate reprezenta o alternativa benefica, atat pentru client, cat si pentru banca, din urmatoarele motive:

1. Negocierea prin CSALB este gratuita, nu se plateste niciun onorariu sau comision;

2. Timpul de solutionare a negocierii cu banca este de maxim 3 luni, comparativ cu cativa ani in care poti astepta decizia definitiva a unei instante;

3. Conciliatorii sunt specialisti in domeniul juridic, majoritatea avocati de mare calibru si experienta, ceea ce reprezinta o garantie a reusitei procesului de conciliere.

4. Printr-o conciliere amiabila, ambele parti au garantat un anumit castig, pe cand intr-un proces exista riscul sa pierzi totul.

Peste 25 de procese au încetat anul acesta deoarece băncile și consumatorii au decis să-și rezolve problemele prin negociere, în cadrul CSALB.

Alexandru-Paunescu-csalb-reclamatie — Alexandru Paunescu

Alexandru Paunescu, presedintele Colegiului de coordonare al CSALB, recomanda bancilor sa accepte negocierea cu clientii a cererilor de dare in plata:

„Ținând cont de clarificările termenului de impreviziune acceptate de CCR ca fiind constituționale, recomandăm băncilor să fie mai deschise față de solicitările de reechilibrare a contractelor formulate de către consumatori, atunci când sunt întrunite condițiile prevăzute de lege.

Vorbim de cei care vor să recurgă la instanță pentru rezolvarea unor situații punctuale, cum ar fi dobânzi, comisioane, eliminarea sau modificarea unor clauze contractuale.

Iar invitația pe care o adresăm este ca aceste reechilibrări să se facă direct, între consumatori și bănci sau instituții financiare nebancare, iar dacă rezolvarea directă nu are finalitatea dorită, să se apeleze la procedurile derulate în cadrul CSALB, prin negociere și cu implicarea unui specialist neutru, conciliatorul.

De altfel, vedem că inclusiv Curtea Europeană de Justiție recomandă negocierea individuală.”

Raiffeisen Bank, amendata de ANPC pentru ca nu a respectat un ordin de despagubire a clientilor cu dobanzi majorate la credite

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a anuntat, intr-un comunicat, ca a amendat Raiffeisen Bank cu 100.000 de lei pentru ca „in timpul scurs de la termenul pronunțării sentinței definitive a instanței, respectiv 6.02.2020, de aproximativ 1 an și 7 luni – nu a dat curs obligației stabilite, consumatorii fiind prejudiciati, pe de o parte, prin faptul ca sumele reținute incorect, din comisioane, nu au fost încă restituite și pe de altă parte, nu s-au efectuat și aplicat recalculările dobânzilor pentru creditele restructurate.”

In urma cu sapte ani, Raiffeisen Bank a fost amendata de ANPC pentru ca a majorat, nejustificat, costul creditelor restructurate pentru aproximativ 14.000 de clienti, prin includerea unui comision in dobanda, problema nefiind inca rezolvata de banca.

Raiffeisen Bank a recunoscut, intr-un raspuns transmis Bancherul.ro, ca a inceput sa implementeze ordinul ANPC, dar inca nu l-a finalizat:

„In baza deciziei banca a trecut la implementarea ordinului ANPC in conformitate cu care comisionul de administrare nu putea fi inclus in marja de dobanda la restructurarea creditelor.

Astfel, dupa refacerea calculelor potrivit principiului ca marja de dobanda si comisionul sunt elemente distincte, banca va restitui clientilor eventualele sume colectate in plus, iar in situatia clientilor la care din acest calcul ar rezulta sume de platit in plus de catre clienti, banca va renunta la aceste sume pentru a nu-i afecta pe clienti.” (vezi aici detalii)

Comunicatul ANPC:

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a luat atitutdine față de modul în care Raiffeisen Bank a înțeles să aplice o sentință definitivă a instanței, conform căreia aproximativ 14.000 de clienți ai băncii, beneficiari de credite, au fost afectați financiar de o practică incorectă a acesteia.

Mai exact, prin Ordinul 280/09.07.2014, al președintelui ANPC – menținut de instanță prin sentință definitivă – a fost dispusă încetarea practicii comerciale incorecte ce constă în decizia unilaterală de a mări, la momentul restructurării creditelor, marjele din componenţa dobânzii, prin introducerea în marjele de dobândă a comisionului de administrare la care banca a renunţat expres prin actele adiţionale semnate cu clienţii.

Această practică a fost constatată definitiv de instanțele de judecată ca fiind o practică contrară diligenţelor profesionale, operatorul economic a profitat de dificultățile financiare ale consumatorilor, care nu aveau posibilitatea de plată a ratelor creditului, cu ocazia restructurării, după o perioadă scurtă în care ratele au avut o valoare redusă, a mărit nejustitificat dobânzile percepute, determinând consumatorii să încheie actele adiționale și prin crearea aparenței unui beneficiu constând în renunțarea Raiffeisen Bank la încasarea comisionullui de administrare, în realitate costul creditului nefiind diminuat din moment ce reducerea determinate de renunțarea la comisionul de administrare a fost depășită de majorarea produsă de modificarea dobânzii.

Dat fiind că, în urma monitorizării procesului de remediere a efectelor negative din punct de vedere financiar, pentru consumatori, generate și constatate, în 2014, de practica comercială incorectă a băncii, aceasta – în timpul scurs de la termenul pronunțării sentinței definitive a instanței, respectiv 6.02.2020, de aproximativ 1 an și 7 luni – nu a dat curs obligației stabilite, consumatorii fiind prejudiciati, pe de o parte, prin faptul ca sumele reținute incorect, din comisioane, nu au fost încă restituite și pe de altă parte, nu s-au efectuat și aplicat recalculările dobânzilor pentru creditele restructurate, ANPC a aplicat o amendă contravențională de 100.000 lei, la care se adăugă propunerea aplicării

– sancţiunii complementare de suspendare a activităţii băncii cu privire la practica comercială incorectă ce constă în decizia unilaterală a băncii ca la momentul restructurării creditelor, să mărească marjele din componenţa dobânzii, prin introducerea în acestea a comisionului de administrare la care aceasta a renunţat expres prin actele adiţionale semnate cu clienţii și de restituire a sumelor incasate incorect către consumatori până la încetarea practicii comerciale incorecte (măsură aplicată în premieră, în România)

– sancțiunii complementare de restituire a contravalorii comisionului de administrare camuflat sub forma unei componente a marjei de dobândă, în termen de maximum 15 zile.

ANPC supraveghează atent piața și, așa cum legea prevede, se îngrijește ca drepturile consumatorilor să fie respectate de operatorii economici, iar actul comercial să fie unul echitabil, legal și just fără ca vvreuna din părți să fie prejudiciată.

Opinia Raiffeisen Bank:

Raiffeisen Bank ne-a transmis urmatoarea opinie, dupa publicarea articolului:

„Ordinul ANPC a fost implementat inca din 2014, respectiv banca nu mai foloseste modalitatea de restructurare a creditelor mentionata in respectivul act administrativ.

In plus, banca a inceput sa analizeze in mod proactiv impactul asupra clientilor, atat pozitiv, cat si negativ, astfel incat pentru clientii care ar fi putut fi impactati negativ sa calculam si restituim sumele.

Calculul este unul relativ complex, iar banca s-a preocupat sa gaseasca solutii de automatizare a procesului, intre timp procesarea desfasurandu-se manual.

Bineinteles ANPC a fost informata privind desfasurarea acestui proces. In context, consideram ca noul Ordin al Presedintelui ANPC nu este o masura necesara, pentru ca vizeaza o practica ce in prezent nu mai exista si, totodata, se refera la masuri pe care banca le implementeaza deja.

De asemenea, banca a actionat prudential si a provizionat aceste sume in exercitiul financiar anterior. In acelasi timp, vom analiza in detaliu continutul procesului verbal si respectiv al ordinului si vom contesta in instanta acele prevederi care exced, in opinia noastra, cadrul legal aplicabil.”

Bancile vor sa negocieze litigiile cu clientii prin CSALB

Criza sanitară îi afectează pe consumatori, comercianți și întregul mediu economic, dar are și părți bune, spun reprezentanții celor mai mari instituții financiare din sistemul bancar, potrivit unui comunicat al Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), in care se adauga:

În 2020 și 2021, peste 708.000 de consumatori au solicitat băncilor amânarea plății ratelor, la care se adaugă cei care au cerut acest lucru IFN-urilor.

Cu toate acestea, pandemia a facilitat îmbunătățirea relației consumatorilor cu băncile, iar negocierea în cadrul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) este un instrument pe care instituțiile de credit vor să îl folosească mai mult în perioada următoare.

Analizarea situațiilor individuale și găsirea soluțiilor personalizate sunt mai dezirabile decât moratoriile care oferă soluții generale, spun reprezentanții băncilor.

SOLUȚIILE COLECTIVE AU TRECUT, NEGOCIEREA INDIVIDUALĂ RĂMÂNE

Alexandru Păunescu, Președintele Colegiului de Coordonare al CSALB:

„În acest moment nu mai putem vorbi de bănci care nu se implică în soluționarea alternativă. Vorbim, în schimb, de bănci care se implică mai mult și de bănci care se implică mai puțin.

Din fericire, vorbim deja de mii de negocieri care s-au purtat în cadrul CSALB, dintre care aproximativ 2.000 s-au încheiat cu împăcarea părților și cu acceptarea soluției propuse de conciliatori. Este un proces de schimbare a unei mentalități: sunt tot mai puține instituțiile care clasează multe cereri, iar cele mai mari bănci din sistem arată o deschidere spre negociere, inclusiv în relația directă cu propriii clienți.

Dincolo de cifre, oamenii vor să interacționeze cu o persoană care să îi asculte. Rolul “social“ al Centrului, exprimat prin intermediul colegilor de la Secretariatul de Procedură (n.n. departamentul din CSALB care preia cererile și intermediază legătura între consumatori, comercianți și conciliatori), s-a manifestat mai puternic și în acest sens. Consumatorii au primit informații utile, referitoare la procedura concilierii încă din faza premergătoare celei de soluționare alternativă propriu-zisă, inclusiv în legătură cu anumite detalii contractuale care nu au fost înțelese de la bun început.

Au fost cazuri când consumatorii au fost mulțumiți pentru faptul că li s-a facilitat accesul direct la o persoană cu capacitate de decizie din partea băncilor, chiar dacă, ulterior, respectivul dosar nu s-a finalizat printr-o înțelegere între părți.

Pandemia a umanizat mult relațiile consumator-bancă: se pune mai mare preț pe empatie, pe implicare, pe ajutorare. E aproape imposibil ca pe parcursul derulării unei relații contractuale să nu se întâmple evenimente neprevăzute. Iar exemplul cel mai la îndemână este pandemia, care a întrerupt relații sociale, relații contractuale, a dat peste cap afaceri, a schimbat importanța unor industrii.

De aceea, băncile care sunt aproape de consumatorii aflați în dificultate pe parcursul derulării contractului vor culege roadele încrederii acestora și în anii următori.”

CU CE RĂMÂNEM DIN CRIZA PROVOCATĂ DE PANDEMIE?

CSALB a întrebat top-managementul celor mai mari bănci comerciale din România despre modul în care pandemia a schimbat relația consumatori-bănci.

Interviurile au fost luate de analistul financiar Irina Chițu, la începutul lunii aprilie.

Montajul video poate fi consultat aici.

Florin Dănescu, Președintele executiv al Asociației Române a Băncilor:

„Am văzut cum acțiunile băncilor s-au accelerat, volumul de lucru a fost foarte mare dintr-o dată, într-o perioadă scurtă. În perioada pandemiei băncile au fost supuse unei cereri mai mari chiar și de 20 de ori decât într-o perioadă obișnuită.

Acest câștig de viteză, de procesualizare mai rapidă, de determinare a situației individuale a clienților pe tipuri de probleme și experiența pe care o are CSALB, ar trebui preluate și folosite în continuare în relația cu clienții.

Pe de altă parte, știu că așteptarea clienților noștri este să putem schimba condițiile contractuale pur și simplu, în funcție de piață. Dar, mai ales în situații de criză, acest lucru poate însemna costuri pe care chiar și băncile nu și le pot asuma. Așadar, așteptările trebuie să fie echilibrate.”

Dana Dima (Demetrian), Vicepreședinte BCR:

„Soluția legislativă de amânare a ratelor ne-a determinat să luăm rapid soluții pentru mulți clienți în același timp, dar cred că o strategie aplicată problemelor individuale ale clienților este favorabilă unei soluții pe termen limitat.

Credem în soluții legislative și reglementare, dar credem și în soluții individuale pe care le putem aplica în cazurile în care clienții întâmpină, în cadrul parteneriatului comercial, dificultăți de plată.

Am învățat din discuțiile pe care CSALB le-a avut cu clienții și ne-am întors către procesele noastre interne și ne-am spus: Trebuie să schimbăm ceva aici! Trebuie să fim mai prezenți! De exemplu, în 2020, când am intrat în procesul de amânare la plată a ratelor, am sunat câteva zeci de mii de clienți să-i întrebăm dacă vor avea probleme după ce vor finaliza această perioadă de amânare la plată.”

Flavia Popa, Secretar general BRD:

„Pandemia, pe lângă răul produs, a provocat și o accelerare a proceselor. Dacă ar fi să alegem ceva din lecția care ni s-a aplicat din cauza pandemiei, ar fi aceea că ne-a învățat să fim mult mai rapizi și să căpătăm încredere să colaborăm cu clienții noștri de la distanță. Pe de altă parte, moratoriile nu au făcut decât să uniformizeze practicile pe care deja, mulți dintre noi în sistemul bancar, le puseserăm în aplicare pentru clienții noștri.

Cât privește negocierea cu consumatorii în cadrul CSALB, dacă mă uit la 2020 am avut o creștere de 45% a disputelor soluționate cu ajutorul conciliatorilor. Banca are tot interesul să aibă clienți mulțumiți, dar și clienți care își pot asuma obligațiile până la capăt și care, la rândul lor, își țin promisiunea.”

Omer Tetik, Președintele Băncii Transilvania:

„Cred că pandemia ne-a învățat, de fapt, dificultățile din viața clienților noștri persoane fizice și juridice. Acestea pot fi structurale sau conjuncturale. De aceea, soluțiile nu pot fi simple și fixe, ci trebuie adaptate. Depinde foarte mult de unde vine dificultatea financiară a clientului. Dacă este legată de conjunctură, atunci încercăm să găsim soluții cu amânare de rate, cu renunțarea la anumite condiții contractuale.

Dacă problemele sunt pe termen mediu și lung, atunci încercăm să găsim soluții nu doar pentru acest client, ci pentru tot segmentul de clienți care au probleme similare. Și, aici, CSALB poate fi ca o enciclopedie pentru că vede multe spețe și nu fiecare trece prin criză cu dificultăți sau probleme similare.

Dacă pandemia va mai avea un val, trebuie să ne regândim toată structura. Pentru că doar amânând ratele, nu rezolvăm problema în sine. Cel mai important lucru este ca băncile să continue finanțările, activitatea de creditare, ca să ne asigurăm că oamenii vor avea joburi, vor putea consuma sau investi.

MAI MULTE CERERI FAȚĂ DE 2020

Aproape 650 de români (cu 20% mai mulți decât în T1 2020) au trimis cereri către CSALB în primele trei luni ale acestui an, pentru identificarea de soluții amiabile în relația cu băncile și IFN-urile. Din totalul cererilor primite, 440 sunt adresate băncilor, iar 204 IFN-urilor.

Numărul total de dosare constituite în T1 2021 a ajuns la 130, dintre care 127 au fost formate în relația cu băncile, în vreme ce la nivelul IFN-urilor au fost constituite doar 3 dosare. Față de aceeași perioadă a anului trecut, se înregistrează o scădere cu 15% a numărului de dosare formate.

Totodată, 54 de cereri au fost soluționate amiabil de către comercianți, după sesizarea CSALB (comercianții au negociat direct cu consumatorii), respectiv 39 de cereri soluționate amiabil de bănci și 15 cereri soluționate amiabil de către IFN-uri. Numărul de soluționări amiabile a crescut în comparație cu aceeași perioadă a anul trecut cu aproximativ 23%.

În primele trei luni ale anului, 94% dintre negocieri s-au încheiat cu împăcarea părților și doar în 6% dintre dosare una din părți sau ambele au refuzat soluția propusă de conciliatorii CSALB.

CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 19 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).

Ghid pentru reluarea platilor la creditele cu rate amanate

Scopul ghidului: informaţii utile și sfaturi menite a-i ajuta pe cei care și-au amânat ratele la credite să reia plăţile fără dificultăţi, iar dacă sunt probleme, să le rezolve.

Ghidul conţine informaţii utile și sfaturi pentru deţinătorii de credite la bănci și IFN-uri afectaţi de criza COVID-19 și nevoiţi să-și amâne ratele la credite, cu scopul de a-i ajuta să reia plata ratelor, după suspendare, sau să-și rezolve problemele care ar putea apărea după încheierea perioadei de suspendare a plăţilor.

Ghidul are și o secţiune interactivă, cu răspunsuri la întrebările punctuale trimise de cei care au nevoie de diverse informaţii și sfaturi sau întâmpină probleme în relaţia cu banca/IFN-ul.

Ce faci daca nu poti sa platesti ratele la credite, dupa ce le-ai amanat? Ghid lansat de Provident

Clienții care au decis să-și amâne plata ratelor au la dispoziție, începând de astăzi, un Ghid pentru revenirea la plata ratelor.

Provident Financial România lansează un ghid care să ajute consumatorii să se pregătească pentru revenirea la plata ratelor, dar și să gestioneze situațiile în care nu pot relua plățile la data stabilită, conform unui comunicat de presa, in care se mai mentioneaza:

Aproape 4.000 de clienți Provident România au solicitat amânarea la plată a ratelor de la începutul pandemiei și până în 15 martie 2021 în baza actelor normative emise de Guvern.

În total, amânarea la plată a ratelor în baza ordonanțelor de urgență a fost implementată pentru aproape 2.700 de contracte și 215 contracte au primit păsuire în baza politicii interne de amânare la plată a ratelor a Provident.

Pentru a veni în sprijinul clienților Provident dar și a consumatorilor de servicii financiare care nu sunt clienții companiei și care și-au amânat ratele, Provident lansează Ghidul pentru reluarea plăților la creditele amânate.

Astfel, în acest ghid, consumatorii vor găsi informații despre cum să se pregătească pentru reluarea plății ratelor, despre costurile suplimentare survenite în urma amânării, dar și sfaturi despre pașii care trebuie urmați în cazul în care nu pot reveni la plata ratelor la data stabilită cu instituția financiară.

Prin acest demers, consumatorii vor putea fi mai bine pregătiți pentru reluarea plăților și vor avea la îndemână sfaturi și informații utile care să-i ajute să gestioneze orice posibilă situație legată de revenirea la plata ratelor amânate. Astfel, Ghidul, care a fost realizat împreună cu platforma www.Bancherul.ro, va fi disponibil și pe acest portal, dar și pe www.reclamatiibanci.ro, unde consumatorii vor primi răspunsuri la eventualele întrebări și nelămuriri cu privire la acest subiect în secțiunea interactivă dedicată.

,,Criza generată de pandemia COVID-19 ne-a afectat pe toți și, din păcate, am avut clienți ale căror venituri au fost diminuate și nu au mai avut posibilitatea să achite ratele la scadență. Noi am fost întotdeauna înțelegători cu clienții noștri atunci când aceștia au întâmpinat dificultăți la plata ratelor, mai ales că 8 din 10 clienți au cel puțin o întârziere la plată pe parcursul unui an. În toată perioada pandemiei, am încercat să găsim soluții astfel încât să îi ajutăm să treacă mai ușor peste aceste dificultăți. Ghidul a fost gândit tocmai pentru ca revenirea la plata ratelor să nu fie o povară și mai mare iar clienții să fie pregătiți pentru eventualele situațiile care pot apărea. Mai mult, ghidul nu se adresează doar clienților Provident, ci este un intrument de folos și pentru clienții altor instituții financiare”, a declarat Florin Bâlcan, director general Provident Financial România.

Ghidul a fost realizat cu sprijinul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor Bancare.

“Reluarea plăților, după perioada de amânare a ratelor, poate fi un moment dificil pentru mulți consumatori de servicii și produse financiare bancare și nebancare. Mulți dintre cei care s-au văzut nevoiți să apeleze la această soluție nu și-au îmbunătățit situația financiară, iar pentru alții aceasta chiar s-a agravat. Atât băncile, cât și IFN-urile cunosc realitatea economică și problemele sociale generate de pandemie și constatăm că sunt dispuse să își ajute clienții. CSALB a primit de la începutul anului aproximativ 600 de cereri de la consumatorii care doresc să intre în negociere cu băncile și IFN-urile pentru a obține soluții care să le permită continuarea contractelor de credit în condiții mai ușor de suportat. Mulți au obținut reduceri de comisioane, scăderi ale ratei de dobândă, ajustări din principal sau perioade de grație suplimentare, în afara termenului maxim de 9 luni prevăzut în moratoriile legislative”, a declarat Liviu Fenoghen, director CSALB.

Ghidul este disponibil atât pe website-ul Provident, dar și prin canalele de comunicare al CSALB.

Sursa: Bancherul.ro

La care banca refinantez un card de credit cu dobanda mare?

Dobanda la cardurile de credit difera foarte mult de la o banca la alta, astfel ca optiunea de refinantare a unui card cu dobanda mare la o banca unde rata este mai mica poate aduce economii importante de bani.

Dobanzile la cardurile de credit variaza intre 13% la CEC Bank si 29% la OTP Bank, iar Dobanda Anuala Efectiva (DAE), indicatorul pentru costul total al unui imprumut, care include atat dobanda, cat si comisioanele, pleaca de la 16% la CEC Bank si ajunge la aproape 39% in cazul cardului de credit Card Avantaj de la Credit Europe Bank, conform topului realizat de Bancherul.ro, care a luat in calcul cardurile emise de 14 banci.

Ceea ce inseamna ca daca refinantam un card de credit care are o DAE de 37%-38% cu un nou card de credit, cu o DAE de numai 15%-16%, inseamna o reducere la jumatate a costului de creditare.

Cardurile de credit cu cele mai mici dobanzi sunt cele emise de CEC Bank (13,3%), Libra Bank (14,13%) si Idea Bank (19%), iar cardurile cu cele mai mari dobanzi sunt ale OTP Bank (29%), Credit Europe Bank (28%) si BCR (28%).

Dobanda medie a celor 17 carduri de credit luate in calcul este 23,78%, iar DAE medie este 28,7%, neschimbata fata de luna precedenta.

Principalul avantaj al cardurilor de credit este optiunea de rate fara dobanda, care permite utilizatorilor sa achite un produs in mai multe rate lunare, fara sa plateasca dobanda standard aferenta cardului.

Numarul ratelor fara dobanda pleaca de la 6, la OTP Bank si BRD, pana la 24, in cazul cardurilor emise de CEC Bank si Credit Europe Bank.

Optiunea ratelor fara dobanda este valabila, insa, in anumite conditii, in functie de banca: exista o suma minima a platii, uneori un comision si este valabila doar in cazul unor magazine partenere din tara. La unele banci, precum CEC Bank, ratele fara dobanda sunt valabile la orice comerciant din lume.

Majoritatea bancilor ofera utilizatorilor de carduri si bonusuri pentru platile cu cardurile de credit, sub forma de puncte valorice sau reduceri din valoarea produselor.

Diferente mari si la comisioane, nu doar la dobanzi

Nu doar la dobanzi, ci si la comisioane exista diferente mari de la o banca la alta.

De exemplu, comisionul de retragere numerar la ATM-ul propriu este 0 la patru banci (ING, BRD, Raiffeisen si Banca Romaneasca), dar poate ajunge la 3% la BCR.

Pentru retragerile de numerar la bancomatele altor banci, comisionul este 0 doar la BRD si Banca Romaneasca, iar cele mai ridicat este la BCR, de 3% din suma retrasa de pe card.

Citeste articolul original pe Bancherul.ro

La care banca refinantez un credit de nevoi personale?

Dobanzile pentru un credit destinat refinantarii altui imprumut mai scump variaza intre 7,63% la Banca Transilvania si 14,45% la Idea Bank, conform topului realizat de Bancherul.ro, care a luat in calcul un numar de 24 de credite acordate de 15 banci.

Clasamentul a luat in calcul doar dobanzile standard, nu cele valabile in conditii speciale, precum virarea salariului intr-un cont al bancii sau incheierea unei asigurari de viata.

Primele cinci banci cu dobanzile cele mai mici la creditele de refinantare sunt, in ordine, Banca Transilvania (dobanda variabila de 7,63% si fixa de 8,9%), Banca Romaneasca (dobanda fixa de 8,95% si variabila de 9,38%), Raiffeisen Bank (dobanda fixa de 9%), BCR (dobanda fixa medie de 9,49%) si Garanti BBVA (dobanda fixa de 8,64%).

La polul opus, bancile cu cele mai mari dobanzi pentru un astfel de imprumut sunt Idea Bank (dobanda fixa medie de 14,45% si variabila medie de 13,63%), Unicredit (dobanda fixa de 13,99%), Libra Bank (dobanda variabila medie de 13,43%), Patria Bank (dobanda variabila medie de 12,48%) si Alpha Bank (dobanda fixa medie de 12,25%).

Dobanda Anuala Efectiva (DAE), indicatorul pentru costul total al unui imprumut, care include si comisioanele, nu doar dobanda, calculat pentru un credit in valoare de 23.000 de lei pe cinci ani, porneste de la 7,9% la Banca Transilvania si ajunge la 16,83% la Idea Bank.

DAE medie a celor 24 de credite este 12,26%, in scadere de la 12,44%, cat era luna trecuta, dupa ce cateva banci au scazut dobanzile.

Astfel, BRD a diminuat dobanda la creditul de refinantare de la 10,58% la 10%, Banca Romaneasca de la 8,95% la 8,6%, iar Raiffeisen Bank de la 12,75% la 9%.

Cateva banci, precum BRD, Raiffeisen Bank, Patria Bank si Banca Romaneasca au credite speciale pentru refinantarea altor imprumuturi, in timp ce alte banci, precum ING sau Patria Bank, ofera un discount de dobanda de 0,5 sau 1 punct pentru refinantarile de la alte banci.

Cu cat poate scadea rata dupa refinantare

Rata unui credit de 23.000 de lei pe 5 ani poate scadea de la 545 de lei, calculata pentru cea mai mare dobanda (DAE de 16,83%) la creditul Idea Bank, la 462 de lei, daca respectivul credit este refinantat la Banca Transilvania, cu cea mai mica DAE (7,9%).

Economiile lunare ajung astfel la 83 de lei, iar insumate pe o perioada de cinci ani insumeaza aproape 5.000 de lei.

Citeste articolul integral, pe Bancherul.ro

Care sunt bancile cu cele mai mici dobanzi pentru refinantarea unui credit ipotecar

Cele mai mici dobanzi la creditele in lei pentru refinantarea unui credit ipotecar, pentru cumpararea sau constructia unei locuinte, se gasesc la CEC Bank, Banca Transilvania (BT) si BCR, conform clasamentului realizat de Bancherul.ro, care a luat in cacul 25 de tipuri de astfel de imprumuturi, oferite de bancile romanesti.

Dobanda cea mai mica, la creditul ipotecar/imobiliar al CEC Bank, de 4,38%, este variabila, formata din marja fixa a bancii, de 2,5%, valabila pe toata perioada imprumutului, la care se adauga IRCC (Indicele de Referinta pentru Creditele Consumatorilor), in prezent 1,88%, care se modifica trimestrial, in functie de evolutia dobanzilor pietei interbancare.

Ceea ce inseamna ca rata la un credit cu dobanda variabila se modifica la fiecare trei luni, dupa cum variaza IRCC: uneori scade, cum este cazul in prezent, dupa care, fireste, va urma o crestere. In general, insa, este de asteptat ca dobanzile in lei sa se stabilizeze pe termen lung la niveluri mai scazute decat in prezent, in vederea convergentei cu cele din zona euro, la care Romania urmeaza sa adere.

Cei care vor siguranta unei dobanzi fixe pe toata perioada de rambursare a creditului au o singura alternativa: creditul imobiliar cu dobanda fixa de la BRD, care este cea mai ridicata dintre restul creditelor: 7,11%.

Exista si credite cu dobanzi fixe doar in prima parte a creditului, pe perioade de 5 sau 10 ani, dupa care dobanda devine variabila.

Cea mai mica dobanda pentru astfel de credite este la BRD: 5,21% in primii cinci ani de credite, dupa care se aplica o dobanda variabila formata dintr-o marja de 3,77% plus IRCC, astfel incat costul total al acestui tip de imprumut, reflectat de Dobanda Anuala Efectiva (DAE), care include atat dobanzile cat si comisioanele, ajunge la 6,36%, printre cele mai ridicate din piata.

DAE medie a celor 25 de credite ipotecare luate in calcul este 5,77%, cea mai mica DAE fiind de 5,01%, la CEC Bank, iar cea mai ridicata ajunge la 8%, la BRD.

Un numar de opt banci au DAE intr-un interval de 5 – 5,5%: CEC Bank (5,01%), BT (5,08%), BCR (5,11%), Libra Bank (5,13%), Banca Romaneasca (5,23%), Garanti BBVA (5,28%), Credit Europe (5,31%) si Alpha Bank (5,34%).

Citeste stirea integral, pe Bancherul.ro.

Topul bancilor cu cele mai mari dobanzi la un depozit in lei

Dobanda medie platita de banci pentru un depozit in lei la termen de 12 luni constituit la ghiseu de persoanele fizice a scazut in luna ianuarie 2021 la 2,06%, de la 2,16%, conform topului dobanzilor pentru economii practicate de cele mai mari 15 banci, realizat de Bancherul.ro.

In cazul depozitelor facute online, prin aplicatiile de internet/mobile banking ale bancilor, dobanda la acelasi termen a scazut de la 2,26% la 2,17%.

Un numar de cinci banci (Banca Transilvania, CEC Bank, Alpha Bank, First Bank si Credit Europe Bank) au taiat in aceasta luna din dobanzile la termen in lei.

Bancile reduc nivelul dobanzilor la depozite in urma scaderii dobanzilor din piata interbancara (ROBOR), o consecinta a ajustarii dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei (BNR), care a fost diminuata, saptamana trecuta, cu un sfert de punct, de la 1,5% la 1,25%.

Prin urmare si dobanzile pietei interbancare sunt in scadere: ROBOR la 3 luni a ajuns la 1,59%, de la 1,78% cat era inainte de decizia BNR.

Bancile cu cele mai mari dobanzi la depozitele in lei

Cea mai mare dobanda pentru un depozit in lei o gasim la CEC Bank: 3,5% pentru un depozit la termen de 3 ani (36 de luni), facut prin aplicatiile online. La polul opus, cea mai mica dobanda este platita de BRD – 1,65%.

Cea mai mica dobanda la un depozit in lei, de 0,1%, este cea la un depozit pe termen de o luna, la BRD si ING Bank.

Cea mai ridicata dobanda la un depozit pe o luna este la Libra Bank: 1,7%, constituita prin online banking.

La un depozit pe trei luni, cea mai ridicata dobanda este la OTP Bank (2,2%, prin online banking), iar cea mai mica la ING, doar 0,2%.

In cazul depozitelor pe termen de 12 luni, cele mai bune dobanzi sunt platite de OTP Bank (3,3%) si CEC Bank (3,1%), iar cele mai mici de BRD (1,05%) si BCR (1,25%).

Si comisioanele conteaza

Pentru retragerea banilor dintr-un depozit la ghiseele bancilor, unele banci isi taxeaza clientii cu comisioane care ajung la 2% din suma retrasa, in cazul BCR si Raiffeisen.

Sapte banci (CEC Bank, OTP Bank, Banca Romaneasca, Garanti Bank, Libra Bank, First Bank si Intesa) nu aplica niciun comision in data scadenta a depozitului.

Daca banii sunt retrasi la bancomatul propriu (al bancii care a emis cardul), comisionul este 0 la CEC Bank, Libra Bank, Banca Transilvania (BT) si Intesa, in timp ce la alta banci este de regula 0,2%, dar ajunge la 1%, minim 10 lei la Raiffeisen Bank.

Pentru retragerea banilor de la bancomatele altor banci, o singura banca nu are comision: CEC Bank. Cele mai mari comisioane sunt la cardurile Unicredit si Raiffeisen (1,5% din suma retrasa).

Dupa calculul dobanzilor la un depozit in valoare de 10.000 de lei pe 12 luni si aplicarea comisioanelor de retragere a banilor la ATM-ul propriu, precum si a comisioanelor pentru administrarea contului si a aplicatiilor de online banking, cele mai mari castiguri la obtinem la CEC Bank si OTP Bank (310 lei).

Cele mai mici castiguri la acest depozit sunt la Raiffeisen (75 de lei) si Raiffeisen (85 de lei), iar dupa aplicarea comisioanelor, clientii celor doua banci raman in pierdere cu 33 de lei, respectiv 73 de lei.

Citeste articolul original pe Bancherul.ro.

Dobanda la creditele ipotecare a scazut sub 6%, dupa reducerea IRCC la 1,88%

Dobanda Anuala Efectiva (DAE) medie standard la un numar de 25 de creditele ipotecare acordate de 16 dintre cele mai mari banci romanesti a scazut in luna ianuarie 2021 la 5,81%, cu 0,19 puncte procentuale fata de nivelul din decembrie 2020, cand era 6%.

Dobanda mai mica se datoreaza reducerii Indicelui de Referinta pentru Creditele Consumatorilor (IRCC) cu 0,29 puncte, la 1,88%, valabil in primul trimestru din noul an, de la 2,17% cat era pana in decembrie 2020.

Dobanda medie la creditele pentru locuinte a scazut mai putin decat IRCC pentru ca doua banci au majorat marja fixe de dobanda, componenta care se alatura IRCC pentru a forma dobanda unui imprumut, pentru a compensa scaderea IRCC.

Astfel, OTP Bank a crescut marja fixa de la 4,12% la 4,41%, cu 0,29 puncte, exact cu cat a scazut IRCC, astfel incat dobanda totala sa ramana la 6,29%, a treia cea mai mare dintre cele 25 de credite luate in calcul.

Si Idea Bank a urcat marja de la 3,25% la 3,50%, noua dobanda ajungand astfel la 5,38%, iar DAE la 5,58%, clasandu-se pe locul 11 in topul celor mai mici dobanzi la creditele ipotecare.

Restul celor 14 banci au pastrat nemodificate marjele de dobanda si celelalte costuri ale acestor tipuri de imprumuturi.

In aceste conditii, marja medie practicata de banci pentru un credit ipotecar in lei a crescut de la 3,29% in decembrie 2020 la 3,34% in ianuarie 2021.

CEC Bank are cea mai mica marja de dobanda dintre toate bancile: 2,5% + IRCC, in total 4,38%, astfel ca DAE (indicatorul pentru costul total al unui imprumut, inclusiv comisioanele) pentru un credit in valoare de 180.000 de lei pe 25 de ani se ridica la 5,02%, rata lunara este 1.060 lei iar suma totala de rambursat ajunge, la 306.823 de lei la finalul creditului.

Doar doua banci mai au dobanzi sub 5% la creditele ipotecare: Banca Transilvania (BT), cu 4,83% si BCR, cu 4,98% (vezi tabelul).

La polul opus, bancile cu cele mai mari dobanzi la creditele ipotecare sunt BRD, OTP Bank si Garanti Bank.

Cea mai ridicata dobanda la un credit ipotecar este 7,11%, pentru creditul imobiliar cu dobanda fixa al BRD, singurul credit cu dobanda fixa pe toata perioada de rambursare.

Creditul cu dobanda fixa pe toata perioada de rambursare ofera imprumutatilor siguranta ca nu se modifica rata in functie de evolutia pietei financiare si implicit a IRCC, insa are dezavantajul ca dobanzile sunt in scadere, urmand tendinta de convergenta cu cele din Europa.

OTP Bank are cea mai mare marja fixa la creditul ipotecar cu dobanda variabila, de 4,41%, astfel ca DAE este 6,57%, cea mai mare dintre creditele cu dobanda variabila, cu 1,5 puncte mai ridicata decat cea mai mica DAE, de 5,02%.

Creditele imobiliare au continuat sa creasca luna de luna si in perioada ultimului an de criza COVID-19, fiind sustinute de programul cu garantii de stat Noua Casa, fostul Prima Casa. (vezi aici statisticile privind evolutia creditelor noi)

Citeste articolul original, pe Bancherul.ro.

Brexitul inseamna comisioane bancare mai mari pentru transferurile de bani si folosirea cardurilor in Anglia

Brexitul (iesirea Angliei din Uniunea Europeana) din 1 ianuarie 2020 inseamna comisioane bancare mai mari pentru romanii care fac transferuri de bani catre conturi din aceasta tara sau care folosesc carduri pentru retrageri de numerar.

Asta pentru ca regulile SEPA (zona unica de plati in euro) impuse de UE presupune ca se aplica aceleasi comisioane pentru conturi si carduri bancare in toate tarile UE ca cele existente in tara natala.

Mai exact, comisioanele platite de romani pentru transferuri bancare si operatiuni cu carduri la bancile si bancomatele din Romania sunt identice cu cele aferente platilor si utilizarii cardurilor in orice alta tara din UE.

De exemplu, detinatorul unui card de debit emis de BRD plateste pentru retragerile de numerar de la bancomatele altor banci din Romania un comision de 1% din suma retrasa, plus 7 lei, acelasi comision fiind valabil si daca retrage bani, in euro, din orice alta tara UE, de exemplu din Franta sau Anglia.

Numai ca, din 2021, dat fiind ca Anglia nu mai face parte din UE, comisionul pentru retragerile de bani din aceasta tara, cu un card de debit BRD, va fi mai mari, respectiv 1,5% plus 10 lei.

Comisionul pentru retrageri de numerar de pe card in Anglia sau alte tari din afara UE poate fi si mai mare, de exemplu 2% plus 10 lei, cu un card Libra Bank.

Unele banci, precum Banca Transilvania, ING sau Raiffeisen au acelasi comision si pentru tarile extra-comunicare ca si pentru cele din spatiul UE. (vezi tabelul)

Comisioane mai mari pentru transferuri de bani in Anglia

Comisioanele pentru platile in lire catre Marea Britanie vor fi, din 2021, mult mai costisitoare decat pana acum.

De exemplu, daca un client al Libra Bank nu platea pana acum niciun comision pentru un transfer catre Marea Britanie, din 1 ianuarie 2021 comisionul de achitat va fi 0,12% din suma transferata, plus 5 euro.

Iar acesta este unul dintre cele mai mici comisioane. In general, o plata catre Anglia este tarifata de bancile romanesti cu minim 10 euro, procentul mediu al comisionului fiind de 0,15% din suma transferata.

Unele banci, precum BRD, au anuntat ca nu majoreaza comisioanele pentru platile catre Marea Britanie.

Articolul integral, pe Bancherul.ro.

Stimate domn,

Pot fi mai multe cauze pentru care nu mai puteti folosi aplicatia BT Pay, precum actualizarea acesteia cu o noua versiune, tipul telefonului si a sistemului de operare, setarile de securitate sau o problema cu contul/cardul dumneavoastra la Banca Transilvania.

De aceea, pentru rezolvarea problemei trebuie sa contactati Banca Transilvania, prin e-mail la adresa: contactbtpay@btrl.ro sau la telefon: 0264 308028.

Va rog sa reveniti la mine daca nu reusiti sa rezolvati prolema cu BT Pay.

Cu stima,

Vasile Coman
jurnalist
Reclamatiibanci.ro
vasile.coman@reclamatiibanci.ro
0723292899